Chirițoiu, despre limitarea plăților cash: Cei care încalcă legea de obicei plătesc cash. ”Toatea astea sunt scumpe”

60445808

Cash-ul este scump pentru societate, iar cei care încalcă legea de obicei plătesc cash, a declarat Bogdan Chirițoiu, președintele Consiliului Concurenței, cu privire la discuțiile privind limitarea plăților cash în România.

Cash-ul are două dezavantaje, facilitează evaziunea, fiind mai greu de urmărit tranzacţiile cash, şi este scump pentru societate, motiv pentru care în toată lumea operaţiunile în cash sunt în scădere, a afirmat preşedintele Consiliului Concurenţei, Bogdan Chiriţoiu.

El a fost întrebat care este opinia sa despre limitarea plăţilor cash şi despre faptul că unele bănci au majorat comisioanele pentru plăţi în numerar.

"Am văzut dezbaterea publică. Cash-ul e scump. Există şi două dezavantaje: unul este faptul că facilitează evaziunea, sunt mai greu de urmărit tranzacţiile cash, atunci e facilitat comportamentul ilegal. Asta nu înseamnă că toată lumea care plăteşte cash o face ca să încalce legea. Dar, cei care încalcă legea de obicei plătesc cash sau sunt mai greu de prins dacă plătesc cash.

Doi, este şi scump pentru societate. Trebuie să ai aparate, să ai ATM -uri, să duci bani, să iei bani, să asiguri pază, să-i numeri. Toate astea sunt scumpe. De asta, în toată lumea operaţiunile cash sunt în scădere", a menţionat Chiriţoiu, la prezentarea Raportului privind concurenţa în sectoare cheie pentru anul 2023.

”Mi se pare inevitabil ca și în România plățile cash să se reducă”

Potrivit acestuia, sunt ţări în UE unde aproape nu se mai plăteşte cash pentru că este mult mai ieftin pentru societate şi pentru bănci.

"Costurile astea se duc la clienţi şi, atunci, ca să reduci costurile, reduci plăţile cash. Mi se pare inevitabil ca şi în România plăţile cash să se reducă. Dacă comisioanele astea sunt excesive, nu pot să vă spun în momentul de faţă, dar înţeleg că se uită alte instituţii la acest subiect", a mai spus Chiriţoiu.

Potrivit pachetului de măsuri fiscal-bugetare asumat de Guvern în Parlament, din noiembrie vor fi reduse plăţile cash la companii şi persoane fizice.

Plăţile către persoanele juridice se pot face în limita unui plafon zilnic de 1.000 lei/persoană. În ceea ce priveşte încasările şi plăţile între o persoană juridică şi o persoană fizică, plafonul zilnic este de 5.000 lei către/de la o persoană, iar sumele în numerar aflate în casieria persoanelor juridice nu pot depăşi plafonul de 50.000 lei, la finalul unei zile. Încasările şi plăţile cash între două persoane fizice se pot face în limita unui plafon zilnic de 10.000 lei.

Premierul Marcel Ciolacu a declarat luni că măsurile privind limitarea plăţilor cash vor fi analizate în continuare în aşa fel încât lumea să nu fie afectată şi a precizat că acestea au fost luate urmare a unor propuneri venite din partea unei echipe tehnice de la ANAF în vederea combaterii evaziunii fiscale şi nu a fost o propunere politică.

Ciolacu, despre plățile cash: ”Nu e vorba de renunțare”

"Este prima întâlnire cu băncile, pe urmă o să am întâlnirea cu IMM-urile. Nu e vorba de renunţare, este vorba să nu fie lumea afectată. Nu ştiu dacă modificarea plafoanelor este cea mai bună soluţie. Este o problemă la micii întreprinzători (...) cu plăţile cash, să nu se facă cozi interminabile la bancă, cred că nimeni nu-şi doreşte acest lucru, de asta vreau să stau de vorbă şi cu IMM-urile.

Şi cred că pe grupe de produse, adică electrocasnice, lucruri necesare în gospodărie, să nu îngreunăm viaţa oamenilor ", a declarat Marcel Ciolacu, luni, la finalul şedinţei Consiliului Politic Naţional al Partidului Social Democrat.

Premierul are programată, pentru luni seara, o întâlnire de lucru cu reprezentanţii membrilor Consiliului Executiv al Asociaţiei Române a Băncilor. 

Articol recomandat de sport.ro
FOTO Fosta parteneră a lui Dele Alli, acuzată la câteva luni după ce a pozat topless: ”Te-a păcălit Photoshop-ul în poza asta”
FOTO Fosta parteneră a lui Dele Alli, acuzată la câteva luni după ce a pozat topless: ”Te-a păcălit Photoshop-ul în poza asta”
Citește și...
Decizia luată de cea mai mare bancă din România cu privire la majorarea comisioanelor, de la 1 ianuarie 2024

Banca Transilvania renunță la majorarea comisioanelor de la 1 ianuarie 2024, la scurt timp după ce a anunțat că va crește comisioanele pentru operațiunile persoanelor fizice și ale firmelor, în special cele legate de tranzacțiile la ghișeu.

 

Românii se împrumută mai puțin de la bănci, dar se folosesc mai mult de cardurile de credit. La ce trebuie să fie atenți

Cu multă incertitudine în economie și dobânzi mari, creditarea continuă totuși să crească. Sunt tot mai mulți cei care au nevoie să se împrumute, iar dacă numărul creditelor pentru locuințe a scăzut, s-a mărit numărul celor de nevoi personale.

Cum a câștigat Mircea Lucescu, peste noapte, 1,35 milioane de lei. Acțiunile care au crescut cu 118% în doar o săptămână

Acțiunile Romradiatoare unde fostul selecționer al naționalei României, Mircea Lucescu, are o participație de 16,50% din acțiuni, s-au apreciat cu 30% pe piața Aero de la Bursa de Valori București, pentru a treia zi la rând.

Recomandări
Măsuri anunțate de ministrul Educației, după dezastrul PISA. Elevii cu medii sub 7, pregătiri la Română și Matematică

Toți elevii cu medii sub 7 vor avea parte de pregătiri suplimentare la Limba și literatura română și la Matematică, a anunțat ministrul interimar al Educației, Mihai Dimian, ca măsură după rezultatele dezastruoase de la testele PISA. 

Surse: Grindeanu i-a propus lui Bolojan o înțelegere anti-AUR. Răspunsul PNL. PSD vrea doar guvern din care să facă parte

Sorin Grindeanu i-ar fi propus lui Ilie Bolojan o înțelegere temporară prin care PSD și PNL să nu permită trecerea proiectelor AUR, dar liberalul ar fi refuzat, susțin surse social-democrate. De asemenea, PSD vrea doar un guvern din care să facă parte. 

Schimbare radicală în activitatea instanțelor din România. Cum se vor judeca de acum dosarele

Toate judecătoriile, tribunalele şi curţile de apel din România vor aplica, începând de marţi, 15 septembrie, o nouă procedură de gestionare a activităţii în funcţie de capacitatea de procesare a fiecărei instanţe.