România a fost condamnată la CEDO într-un proces cu Laszlo Tokes și va plăti despăgubiri

Dată publicare: 27-04-2021 12:02
Dată actualizare: 27-04-2021 13:09


Laszlo Tokes

Fostul pastor Laslo Tokes a fost nedreptățit de justiția din România, a stabilit CEDO. Tokes a primit despăgubiri de 2112 euro, bani care vor fi achitați de statul român.

Curtea Europeană a Drepturilor Omului a stabilit că în cazul Tokes, România a încălcat articolul 10 al Convenției, și anume libertatea de exprimare.

Lazlo Tokes a fost amendat în două rânduri, pentru că a arborat steaguri ale Ținutului Secuiesc și Ungariei mari pe proprietatea sa, unde funcționează și biroul său parlamentar.

Laszlo Tokes era europarlamentar atunci când a fost sancționat. El s-a adresat inițial instanțelor românești contestând procesele-verbale de contravenție, dar a pierdut toate etapele proceselor și a ajuns până la instanța europeană, unde a câștigat.

Potrivit unui comunicat de presă al CEDO, magistrații au reținut, analizând dosarul, că Laszlo Tokes a afișat steagul secuiesc pe 18 iunie 2014 pe clădirea care găzduiește biroul său din Oradea. Pe 20 august 2014, poliția locală din Oradea l-a sancționat contravențional cu avertisment, pentru afișarea unui steag în scopuri publicitare fără a obține în prealabil acordul primăriei cu privire la materialele publicitare, așa cum este prevăzut de legea 185/2013. Poliția Locală i-a cerut să dea jos steagul.

Laslo Tokes a contestat procesul verbal de sancționare la Judecătoria Oradea, și apoi la Tribunalul Bihor, ambele instanțe menținându-l.

Instanțele românești au arătat că Ținutul Secuiesc este o regiune istorică și etnografică a Transilvaniei, în România, găzduind majoritatea limbilor maghiare din Transilvania,
iar Secuii reprezintă majoritatea populației locale. În România, maghiarii sunt recunoscuți ca minoritate națională prin Legea cu privire la statutul minorităților, și secuii sunt un grup etnic în cadrul minorității maghiare.

Arborarea steagului s-a făcut pentru a atrage atenția publicului asupra utilizării spațiului unde era arborat (biroul parlamentar al lui Tokes, n.r. ) iar steagul a fost astfel utilizat în scopuri publicitare, așa cum a fost definit prin Legea nr. 185/2013. Instanțele au precizat clar că arborarea unui steag precum cel în cauză în public, dar pe o clădire privată, nu era interzisă de lege. Cu toate acestea, steagul trebuia să fie afișat în conformitate cu dispozițiile legale, inclusiv cele care necesită aviz pentru publicitate stradală.

Laslo Tokes a deschis ulterior a doua acțiune la CEDO, după ce în 2015 a primit un nou proces-verbal prin care era sancționat tot cu avertisment, de data aceasta pentru arborarea steagului Ungariei Mari.

Similar, Lazlo Tokes a atacat în instanță procesul-verbal, argumentând că dispozițiile legii privind publicitatea nu pot fi aplicate nici în cazul de față. La fel, a pierdut procesul la toate instanțele naționale.
Pe 24 februarie 2020, după o acțiune a Poliției, Laszlo Tokes a dat jos steagul, fără a mai fi sancționat, au mai arătat judecătorii CEDO.

De ce au greșit instanțele românești 


Laszlo Tokes a deschis două acțiuni la CEDO, în 2016 și 2017, pentru fiecare din procesele-verbale, susținând că autoritățile și justiția română au încălcat articolul 10 din Convenția Europeană a Drepturilor Omului, dreptul la liberă exprimare.

Judecătorii CEDO nu au fost de acord cu susținerile reprezentanților Guvernului, și anume că autoritățile au acționat în temeiul siguranței publice și a siguranței construcțiilor.

Justiția română trebuie să stabilească un echilibru între dreptul la liberă exprimare invocat de Laslo Tokes și drepturile publice în contextul aplicabilității legii publicității stradale. Instanțele românești nu au explicat de ce au considerat steagurile o formă de publicitate stradală și nu au ținut seama de afirmațiile lui Laszlo Tokes, care a spus că reprezintă o formă de exprimare a identității proprii.

Curtea a reținut că publicitatea este o noțiune de referință pentru activitățile comerciale, care nu se regăsesc în cazul de față, iar instanțele românești nu au explicat de ce consideră arborarea celor două steaguri o formă de publicitate. Mai mult, acestea nu au dovedit că afișarea acestora ar fi încălcat normele de siguranță publică.

Faptul că acestea au fost sancțiuni minore nu justifică încălcarea libertății de expresie a reclamantului, au mai stabilit judecătorii CEDO.

Judecătoarea Iulia Motoc a avut o opinie separat în acestă cauză, precum și judecătorul Kucsko-Stadlmayer.

 

Sursa: Pro TV


VIDEO PROTVPLUS.RO