Statul paralel cu logica. Barajele distrug natura României, după ce înghit milioane de euro

×
Codul embed a fost copiat

România are peste 3.500 de râuri și pîraie. Această rețea este administrată de stat și ar trebui valorificată pentru obținerea de energie electrică, prin hidrocentrale mai noi sau mai vechi. 

Duminică, 25 februarie, de la ora 18:00, la PRO TV începe al 20-lea sezon al emisiunii ”România, te iubesc!”, cu un reportaj semnat de Rareș Năstase - corespondent special Știrile PRO TV - despre distrugerea Jiului pe bani mulți.

O mare parte dintre aceste râuri se află în parcuri și rezervații naturale, zone care sunt protejate de legile europene, dar pe care tot statul român le gestionează.

Astfel, în acest punct se ciocnesc două interese importante: cel energetic și cel de protejare a mediului.

Citește și
Liviu Dragnea, Alex Dima
Dragnea, întrebat despre dezvoltarea județului Teleorman: Obiectivul e ”România, te iubesc”

Guvernanții au misiunea de a crea un echilibru în această situație, însă autoritățile demonstrează că ”dau cu stângul în dreptul”, pentru că își bat joc de ambele domenii, pe sume importante de bani.

E vorba despre Jiul tras prin țeavă, o practică tot mai des întâlnită pe apele din munții României. Fie că vorbim de micro-hidrocentrale sau de hidrocentrale de capacitate mai mare, mai toate proiectele care se fac de la Revoluție încoace presupun această tubulatură care să preia un debit mare, și care, implicit, perturbă iremediabil ecosisteme întregi. Înainte de Revoluție au fost luate în calcul doar albiile late de râu, unde se făceau baraje mari, adică obținere de curent prin căderea apei, la lacul de acumulare.

 

Azi se apelează tot mai des la debit preluat prin conducte lungi, pentru că râurile care găzduiesc noile proiecte nu permit altfel de hidrocentrale. Problema e că nu se fac studii de impact asupra mediului, nu știm cât și cum se distruge, (de multe ori chiar asta se urmărește, să nu se vadă). ONG-urile, societatea civilă, acționează în instanță, judecătorii opresc barajele, dar adesea după ce se construiesc, după ce investițiile înghit milioane și milioane de euro, bani de la bugetul de stat. Plătim facturi enorme pentru șantiere care zac, într-o țară în care ne lipsesc spitale, școli, infrastructură elementară.”, spune Rareș Năstase.

Cum afectează concret aceste demersuri mediul înconjurător, flora și fauna României?

Ce răspund autoritățile, dar și cum se implică ONG-urile în oprirea unor astfel de construcții?

Răspounsul la aceste întrebări, duminică, ora 18.00, la PRO TV.

Tu când ai spus ultima dată România, te iubesc?

Toate reportajele pot fi urmărite pe www.romaniateiubesc.stirileprotv.ro.

Articol recomandat de sport.ro
Kosovarii nu au uitat de România! Cum au reacționat după tragerea la sorți a preliminariilor Cupei Mondiale
Kosovarii nu au uitat de România! Cum au reacționat după tragerea la sorți a preliminariilor Cupei Mondiale
Citește și...
"România, te iubesc!", premiată de Superbrands. Nou sezon al emisiunii, duminică, 25 februarie

De zece ani, echipa emisiunii "România, te iubesc!" scrie istorie în televiziune. Iar eforturile colegilor noştri au fost răsplătite marți seară, la Gală Superbrands, unde au primit premiul onorific pentru munca depusă în ultimul deceniu.

Dragnea, întrebat despre dezvoltarea județului Teleorman: Obiectivul e ”România, te iubesc”
Dragnea, întrebat despre dezvoltarea județului Teleorman: Obiectivul e ”România, te iubesc”

Președintele PSD Liviu Dragnea a evitat să dea un răspuns concret la întrebările lui Alex Dima, jurnalist la emisiunea ”România, te iubesc!”, difuzată în fiecare duminică la PRO TV.

România, te iubesc! Emisiunea INTEGRALĂ 17.12.2017
România, te iubesc! Emisiunea INTEGRALĂ 17.12.2017

Dragostea se scrie în multe feluri. Dragostea pentru ţara care ne alimentează cu idei şi cu stări poate ajunge şi pe Marte. Nu e o exagerare, ne-o spune un tânăr inginer al viitorului.

România, te iubesc! Emisiunea INTEGRALĂ 10.12.2017
România, te iubesc! Emisiunea INTEGRALĂ 10.12.2017

Rădăcinile ne urmăresc toată viaţa. În slujbe diferite, în vieţile reîncepute departe, în tot ce învăţăm, România îşi lasă amprenta.

Recomandări
De ce depinde soarta negocierilor pentru formarea noului Guvern. Răspunsul pe care îl așteaptă fiecare partid din coaliție
De ce depinde soarta negocierilor pentru formarea noului Guvern. Răspunsul pe care îl așteaptă fiecare partid din coaliție

Începe o săptămână de foc pentru partidele pro-europene care negociază formarea noului Guvern. Liderii PSD, PNL, USR și UDMR se vor reuni pentru a discuta despre programul comun de guvernare, pe baza datelor din buget.

Iarna începe să-și intre în drepturi. Zonele în care este anunțat viscol. Vântul va bate cu până la 120 de km/h
Iarna începe să-și intre în drepturi. Zonele în care este anunțat viscol. Vântul va bate cu până la 120 de km/h

Iarna pare că își intră în drepturi, cel puțin la altitudini mari. Meteorologii anunță că, de la ora 10:00, până marți seara, la ora 21:00, în zona de munte va bate vântul cu până la 90 de km pe oră.

Acum 35 de ani, la Timișoara, s-a strigat pentru prima dată „Libertate”. Cum a început Revoluția din decembrie 1989
Acum 35 de ani, la Timișoara, s-a strigat pentru prima dată „Libertate”. Cum a început Revoluția din decembrie 1989

Ziua de 16 decembrie 1989 a rămas în istorie ca reprezentând începutul sfârşitului pentru regimul condus de Nicolae Ceauşescu.