Traian Basescu: Romania ar putea fi beneficiara repozitionarii fortelor NATO, ceea ce va atrage spionajul

"In mod categoric, ne trebuie adaptare cu privire la riscurile de intensificare a activitatilor de spionaj pe teritoriul Romaniei, urmare a evolutiilor din regiune", a spus seful statului. El a adaugat ca "este posibil ca Romania sa fie unul dintre beneficiarii repozitionarii fortelor NATO (...), ceea ce o va face mult mai atractiva (...) pentru spionaj".

"De aceea, componenta de contraspionaj trebuie consolidata, ca o adaptare la realitatea de astazi", a continuat presedintele.

Ministrul Apararii, Mircea Dusa, a declarat, marti, ca in Romania, Polonia si celelalte state care au granita cu Ucraina trebuie sa existe capabilitati NATO, in contextul evenimentelor din Ucraina.

Ministrul Apararii a declarat ca, in urma aparitiei crizei din Ucraina, "pe manualul NATO si a felului in care se actioneaza la combaterea crizelor s-au luat masuri suplimentare de supraveghere aeriana, de schimb de informatii cu conducerea NATO si cu statele din NATO pe analiza situatiei din Ucraina si a situatiei din aceasta zona".

Citește și

Basescu: Daca nu am avea securitatea necesara la Cernavoda si ar ajunge pe mana teroristilor, s-ar putea fabrica si bombe

Cum a ajuns Petre Roman inculpat în Dosarul Mineriadei din 1990: „în subsolul Universității s-au găsit 22 de arme cu glonț; la sediul PNȚCD, substanțe halucinogene și materiale legionare”

"Deja un avion al NATO face supraveghere aeriana, un avion AWACS, care impreuna cu centrele de comanda de control si de supraveghere aeriana din Romania (...) impreuna cu avioanele romanesti care asigura politia aeriana, incepand de la momentul declansarii crizei, opereaza in spatiul aerian al Romaniei, asigurand coordonarea supravegherii aeriene si a misiunilor de politie aeriana", a mai spus Dusa.

Sinteza declaratiilor presedintelui Traian Basescu:

- O sa incep cu o amintire. Cand am preluat functia de presedinte al Romaniei, SRI avea un director care umbla cu masina de la Sorin Ovidiu Vintu. SRI-ul era amestecat frecvent in diverse scandaluri politice. Este o evolutie extrem de importanta a Serviciului, care a avut ca unul din piloni si numirea in fruntea serviciului a unui om politic din opozitie, in persoana domnului director Maior. Acest lucru a facut ca Serviciul sa inceapa o noua tepa a existentei lui.

- De aici a inceput drumul, pana la eficienta pe care astzai a atins-o Serviciul si ca sef al statului pot spune ca Romania are un serviciu de informatii performant, care si-a arins practic toate obiectivele - fie ca vorbim de implicarea in combaterea terorismului sau a criminalitatii organizate. Si de ce nu, a adevenit etalon comparabil. Sunt institutii ale statului roman care au dimensiuni mai mari sau egale cu SRI, cum de asemenea sunt institutii ale statului roman care ar fi putut sa aibe un drum, o evolutie similara cu ce aa SRI-ului, care a atins un nivel de respect de incredere din partea populatiei, care, cred eu, nu l-a avut niciodata un astfel de serviciu. Ma uitam pe sondaje, undeva la 50%, cred ca orice politician si-ar dori asa ceva.

- Cum s-a ajuns la asa ceva? In primul rand datorita depolitizarii.

- Depolitizati ANAF si in cativa ani vom avea bani la buget, este mesajul meu catre politicieni. Niciun partid nu a rezistat sa reziste tentatiei politizarii. Politrucul vrea sa-si pastreze functia.

SRI in perioada 2007 - 2012

Conform Mediafax, DIICOT si DNA au fost principalii beneficiari ai sesizarilor si informarilor adresate organelor de cercetare penala de catre SRI in perioada 2007 – 2012, cu 22% si respectiv, 27%. A treia institutie care a obtinut astfel de sesizari a fost Ministerul de Interne, care a primit 26% din sesizari.

Numarul sesizarilor facute de SRI a crescut de la an la an, astfel incat numarul acestora a ajuns de la 643 in 2007, la 3.289 in 2012. Astfel, conform rapoartelor de activitate ale SRI in 2012, Directia Nationala Anticoruptie si structurile sale teritoriale au primit 860 de sesizari si informari in domeniul penal. DIICOT si structurilor teritoriale i-au fost remise 573 de sesizari, in vreme ce structurile Ministerului de Interne, precum Directia Generala Anticoruptie si structurile Politiei, au obtinut 554 de sesizari. Alte sesizari au fost adresate parchetelor de pe langa curtile de apel (44), parchetelor de pe langa tribunale (178), parchetelor de pe langa judecatorii (90).

Totodata, SRI a facut 965 de informari privind posibile elemente constitutive ale unor infractiuni circumscrise evaziunii fiscale sau aspecte menite sa fundamenteze implementarea unor masuri de contracarare ori remediere a acestora.

O treime din informarile SRI au ajuns la seful statului si mai mult de jumatate la Guvern

In sase ani de zile, SRI a realizat 42.000 de informari a factorilor de decizie, conform unei analize a datelor prezentate in rapoartele de activitate ale serviciului. Din totalul informarilor, 26.140 au fost remise institutiilor de la nivel central, Guvernul beneficiind de 56% dintre acestea, in vreme ce sefului statului i-au fost transmise 30% din informari. De asemenea, pe parcursul celor sase ani 15.929 informari au fost inaintate autoritatilor locale, respectiv prefectilor si presedintilor de consilii judetene.

In 2012, Guvernului i-au fost transmise de catre SRI 3.208 informari, in vreme ce presedintele Traian Basescu a obtinut 886 informari. Pe de alta parte, 2.345 informari au fost inaintate prefectilor si presedintilor de consilii judetene.

Ponderea cea mai mare a informarilor transmise de SRI, respectiv 44%, au vizat in 2012 securitatea economica, in vreme ce aproape un sfert din documente (24,2 %) au privit „protejarea valorilor si drepturilor constitutionale”. De asemenea, 21,7% au fost documente de informare in ceea ce priveste „promovarea unor obiective de politica externa a Romaniei”. Doar 9,8% au fost informari legate de identificarea si evaluarea amenintarilor de natura terorista.

Mandate de interceptare in crestere

Analiza rapoartelor SRI din perioada 2007 - 2012 releva ca mandatele de interceptare puse in aplicare de SRI s-au triplat in sase ani, de la putin peste 10.000 de acte autorizate in 2007 la peste 36.000 in 2012, iar in medie de 10% din mandate a beneficiat direct Serviciul Roman de Informatii. Numarul actelor de autorizare puse in aplicare de SRI in 2012 a ajuns la 36.085, numarul acestora fiind triplu fata de anul 2007, cand acestea au totalizat 10.272. SRI precizeaza in raportul de activitate pentru anul 2007 ca au fost interceptate in anul respectiv 7.746 de persoane si 15.414 de posturi telefonice. Dintre acestea, Serviciul Roman de Informatii a fost direct beneficiar pentru 1.603 de acte de autorizare, fiind interceptate 1.241 de persoane si 4.805 de posturi telefonice.

In 2008, numarul de autorizari privind activitati de interceptare s-au ridicat la 15.170, iar SRI a fost benecificiarul a 1.916, insa Serviciul nu a mai dat publicitatii numarul persoanelor interceptate sau al posturilor telefonice care au facut obiectul ascultarilor. Aceste date nu au fost prezentate nici in rapoarte de activitate din aferente anilor urmatori. De asemenea, in urmatorii ani numarul autorizarilor au crescut constant, de la 22.176 in 2009 (pentru 2.779 fiind beneciar SRI) la 30.624 in 2010 (pentru 3.114 fiind beneficiar SRI). In 2011 numarul actelor de autorizare a ajuns la 35.678 ( pentru 3.418 fiind beneficiar SRI), iar in 2012 au crescut la 36.085 (pentru 3.405 fiind beneficiar SRI).

Interceptarile realizate de SRI prin intermediul Centrului National de Interceptare a Comunicatiilor au fost asigurate pentru toate structurile din sistemul national de securitate si pentru Ministerul Public, se arata in raportul de activitate al SRI aferent anului 2012.

Sursele de informare ale SRI nu se regasesc in rapoartele de activitate 2010 – 2012

Serviciul Roman de Informatii a prezentat in 2007, 2008 si 2009 ponderea resurselor informationale pe care si-a bazat activitatea. Acest lucru nu s-a mai intamplat, insa, in anii urmatori. Astfel, cea mai mare parte a informatiilor obtinute de SRI au fost din „surse secrete umane”, in 2007 acestea ajungand la 59,1%, in 2008 la 47,1%, iar in 2009 la 43,3%. „Sursele secrete tehnice” au reprezentat 13% din resursele informationale in 2007 si 2008, ponderea acestora crescand in 2009 la 17,3%. Totodata, in 2007 sursele deschise si productia de informatii analitice au reprezentat 27,3%.

Pe fondul scaderii resurselor informationale din surse secrete umane, dar si al diversificarii surselor de informatii, in 2008 s-au dezvoltat „resursele analitice” (17,3%), cele din cooperare (11,2%), surse deschise si oficiale (7,8%) si surse secrete tehnice (3,1%). Aceasta distributie a resurselor informationale ale SRI s-a mentinut la aproximativ acelasi nivel si in 2009.

Totodata, activitatile privind securitatea nationala spre care si-a orientat Serviciul in principal atentia au fost in 2012 „protectia intereselor de securitate economica” (27,3%) si „protejarea drepturilor si valorilor constitutionale”(24,8%). In aceste doua domenii SRI si-a elaborat activitatea progresiv din 2007 pana in 2012, fiind inregistrata o reducere a activitatii in privinta contraspionajului, de la 23,8% in 2007 la 16,6% in 2012.

De asemenea, pe parcursul a celor sase ani poate fi observata o crestere a activitatii SRI in cazul evaluarii si gestionarii amenintarilor transfrontaliere, care a crescut de la 12,7% la 17,2%. Cat priveste protectia impotriva amenintarilor teroriste, ponderea activitatilor SRI s-a situat pe parcursul anilor intre 11% si 14 %.

Terorismul a ramas la nivelul de alerta „albastru-precaut”, insa riscurile au crescut constant

In ceea ce priveste amenintarea terorista in cazul Romaniei, numarul masurilor concrete ale SRI a crescut constant pe parcursul celor sase ani, fiind pastrat nivelul de alerta terorista la „albastru-precaut”. Cu toate acestea, SRI a semnalat in fiecare an faptul ca nivelul amenintarilor si riscurilor legate de activitati teroriste a crescut, astfel incat in 2012 preciza ca „spre deosebire de ultimii ani, amenintarea terorista a devenit directa si explicita, fapt relevat, in principal, de intentiile si activitatile unor indivizi si entitati teroriste de a organiza atacuri in Romania sau de a sprijini derularea unor acte similare in Europa”.

In 2007 au fost doar 19 cazuri in care a fost dispusa intreruperea dreptului de sedere si includerea pe lista persoanelor indezirabile sau nepermiterea intrarii in tara a unor persoane. De asemenea, SRI sustine ca in acest an a determinat si a avertizat in 232 de situatii o serie de persoane sa renunte la activitatile din care puteau rezulta amenintari la adresa securitatii nationale.

In 2008, pentru descurajarea activitatilor teroriste SRI a fundamentat si/sau pus in aplicare 197 masuri de prevenire specifice. Astfel, in 20 de cazuri s-a ajuns la intreruperea dreptului de sedere si includerea pe lista persoanelor indezirabile sau nepermiterea intrarii in tara. De asemenea, au fost 177 situatii in care Serviciul a determinat sau avertizat unele persoane sa renunte la activitatile din care puteau rezulta amenintari la adresa securitatii nationale.

Totodata, in 2009 au fost dispuse 143 de masuri pentru descurajarea unor activitati asociate terorismului. in 20 de cazuri nu a fost permisa intrarea unor straini pe teritoriul national, in vreme ce in 120 de situatii s-a optat pentru determinarea sau avertizarea persoanelor care ar fi desfasurat activitati de natura sa ameninte securitatea nationala. In 2010 a fost inregistrata o scadere a masurilor pentru descurajarea activitatilor asociate terorismului, ajungand la 67 masuri.

2011 este anul in care numarul masurilor de prevenire a actiunilor teroriste a crescut la 204 de cazuri. Un cetatean strain a fost declarat indezirabil, deoarece era interesat sa finanteze grupari extremiste din strainatate. In cazul a 34 de persoane a fost interzisa intrarea in Romania, iar in 16 cazuri a fost refuzata acordarea cetateniei romane, a vizei, sau a solicitarii de sedere permanenta. Alte 33 de avertizari au fost aplicate unor persoane suspecte de implicare in actiuni de natura ase constitui in riscuri la adresa securitatii Romaniei.

In 2012 masurile de prevenire a activitatilor teroriste s-a dublat fata de anul anterior, ajungand la 436 de astfel de situatii.

15 cetateni straini au fost declarati indezirabili, „dupa ce au fost implicati in actiuni de planificare a unor atentate in Romania, deruland propaganda islamica radicala ori aflati in conexiune cu grupari teroriste”.

SRI a avut 44 masuri de nepermitere a intrarii in tara, pentru persoane suspectate de intentii ori activitati teroriste, dar si 99 de avertizari "aplicate in contexte potential purtatoare de amenintare terorista – de ex. atentatul de la Burgas, aparitia filmului "Inocenta Musulmanilor". In 6 cazuri a fost refuzata acordarea cetateniei romane ori a vizei pentru Romania.

Intre alte 266 de masuri specifice luate de Serviciu au fost "realizarea sigurantei obiectivelor ce pot constitui tinta unor acte teroriste, actiuni de sprijinire a departamentelor, institutiilor si organizatiilor pentru aplicarea dispozitiilor privind siguranta nationala, demersuri de informare si pregatire a populatiei cu privire la potentialele amenintari si la modalitatile de autoaparare, actiuni de pregatire pentru autoaparare impotriva pericolelor teroriste".

In raportul de activitate al SRI pe 2012 se mai precizeaza faptul ca la mentinerea Romaniei in atentia entitatilor teroriste sunt determinate de profilul euro-atlantic al tarii noastre – implicarea in lupta impotriva terorismului global, participarea militara in diferite zone de conflict/teatre de operatiuni. SRI semnaleaza faptul ca exista, in aceasta privinta, "vulnerabilitati interne de reglementare, procedurale sau chiar determinate de eludarea unor prevederi legale". "Concret, se inscriu in aceasta categorie deficiente in monitorizarea video a spatiilor publice si a altor obiective de interes public care ar putea fi vizate de atentate teroriste, respectiv incalcarea regulilor de inregistrare a turistilor", sustine Serviciul.

CNSAS a primit 99,99% din dosarele detinute de SRI din arhiva fostei Securitati

SRI a predat CNSAS in in perioada 2000 – 2007 circa 17.000 metri liniari de arhiva – 1.601.129 dosare si 1.954.629 volume din arhiva fostei Securitati. De asemenea, in 2007 CNSAS a primit 15.569 dosare cu 24.040 volume, iar in 2008 i-au mai fost predate 32.319 dosare cu 55.931 volume. SRI sustine in raportul de activitate aferent anului 2009 ca "in ceea ce priveste predarea copiilor pe microfilm, au fost inregistrate cresteri (fata de anul 2008, n.r.) de 670% la numarul de dosare, respectiv de 520% la numarul rolelor".

Astfel, SRI precizeaza ca in 2009 a predat "copii pe microfilm insumand 4.753 role si 87.088 jacheti (echivalent a 1.372 role), la care se adauga copii pe microfilm pentru 29 dosare, in scopul rezolvarii unor solicitari punctuale ale Consiliului". De asemenea, in cursul anului 2010 au mai fost predate CNSAS "copii pe microfilm pentru 33 de dosare, in baza solicitarilor punctuale, si 3.770 de role cu microfilme ce contin date pentru 192.304 dosare".

"Fata de anul 2009, au fost inregistrate cresteri de 13,8% la numarul de dosare si o scadere de 62,4% la numarul rolelor. Totodata, in cursul anului 2010, au fost predate CNSAS copii in format electronic ale registrelor de evidenta corespunzatoare fondurilor de arhiva inchise, insumand 18.751 imagini rezultate din fotografierea digitala a 59 volume", sustine SRI.

Anul urmator, CNSAS a mai primit de la Serviciu de Informatii "6.906 role cu microfilme ce contin date pentru 356.685 de dosare (ceea ce reprezinta o crestere de 85,49% la numarul de dosare si 83,18% la numarul rolelor fata de 2010). Suplimentar, in baza solicitarilor punctuale, au fost predate si copii pe microfilm pentru alte 13 dosare".

Totodata, in cursul anului 2011 au mai fost predate CNSAS 3.437 de dosare, din care 493 sunt dosare ale unor cadre ale Securitatii.

In anul 2012, SRI sustine ca a reusit sa predea 99,99% din totalul dosarelor fostei Securitati, preluate in custodie in 1999. Astfel, in acest an au fost predate CNSAS: 906 dosare declasificate, 300 dosare de personal din fondul neoperativ, copii pe microfilm pentru 3 dosare si 1.530 role cu microfilme ce contin informatii pentru 87.760 dosare. "De asemenea, mai sunt pregatite pentru predare 2.786 role cu microfilme ce contin informatii pentru 170.769 dosare si au fost demarate activitatile specifice in cazul a 11.415 role cu microfilme", se mai arata in raportul SRI pentru 2012.

Articol recomandat de sport.ro

NEWS ALERT Apare un nou stadion de 5 stele în România! Guvernul aprobă azi toate actele