Speriaţi de aglomeraţia de la mare, tot mai mulți turiști optează pentru ”Mamaia” dintre betoane

×
Publicitate

Speriaţi de aglomeraţia de la mare sau cu mai puţini bani unii orăşeni se consolează că se pot bronza ieftin şi în siguranţă aproape de casă.

Îşi iau pătura, berea şi crema de soare şi merg la plajă în spaţii amenajate anume pe iarbă ori în zone ferite din parcuri.

E bine şi în "Mamaia" dintre betoane, susţin ei.

Sute de bucureşteni sunt la plajă, în concediu la 2-3 staţii de metrou sau tramvai distanţă de casă. În parcul Tineretului din cele 60 de hectare o bucată a fost rezervată plajei ecologice.

Bărbat la plajă: ”La mare e mult mai scump. Avem duș, avem iarbă unde ne putem aşeza. Am un sistem împrumutat de la flori, un recipient cu care se udă florile”.

Hidratarea constantă din bidonul de plastic e deja un obicei local. Mulţi vizitatori sunt tineri pensionari, dornici să-şi întreţină imaginea. Doamnele, în mod special, rabdă în arşiţa prânzului, cu ochii spre zona de fitness în aer liber. Îşi clătesc ochii, apoi se bucură de stropii de apă la fel ca de valuri.

Bărbat la plajă: ”Un suc, o apă minerală, un fruct”.

Oamenii au o recuzită întreagă. Gustări din supermarket, iar şezlongul din dormitor.

Un singur lucru nu poţi găsi pe suprafaţa de 13 mii de metri pătraţi ai plajei pe iarbă: zgomotul spargerii valurilor. Dar, la câteva zeci de metri, poţi admira cascada din munţi. E drept, munţi din fibră de sticlă. Căderile de apă sunt însă doar decorative, nu ca să te răcoreşti după o sesiune de bronzat, ceea ce n-au înţeles toţi vizitatorii.

În parcul IOR, lacul ţine locul mării. Nu sunt duşuri, dar locatarii din zonă n-au nevoie decât de intimitate.

Bărbat la plajă: ”M-am pus cuminte la rotisor! Eu zic că e mai frumos pe verdeaţă, aici, decât acolo. În aglomeraţia aceea acolo şi cu riscul foarte mare de îmbolnăvire”.

Pe lacul Titan între blocurile comuniste sunt- la fel ca la mare- lebede albe. Sunt artificiale, dar pescăruşii sunt adevăraţi. O oră de bronzat, întins pe lebădă sau hidrobicicletă, costă 15 lei.

În toate oraşele mari, cei pentru care litoralul e scump la vedere şi-au găsit oaze cu soare şi apă.

 

 

Articol recomandat de sport.ro
„S-au făcut de râs în fața întregii lumi!” Rușii ironizează France Football după nominalizările la Balonul de Aur
„S-au făcut de râs în fața întregii lumi!” Rușii ironizează France Football după nominalizările la Balonul de Aur
Citește și...
A mers pe o plajă aglomerată din Eforie Nord deși se simțea rău. Ce au constatat medicii

O femeie a stat două zile la plajă, deşi se simţea rău. Abia marți, când nu a mai putut să respire şi avea febră, a cerut ajutor, moment în care s-a declanşat alerta de coronavirus.

Sunt mai mulți polițiști care refuză șpaga. Procentul a crescut cu un sfert față de anul trecut

Numărul polițiștilor care refuză șpaga a crescut, statisticile arătând un plus de 30 % față de anul trecut. Procentul se aplică oamenilor legii care au denunțat la DGA încercările de a fi mituiți.

Focar de COVID-19 la un azil de bătrâni din Buzău. 23 de bătrâni și 10 angajați s-au infectat

Un număr de 23 dintre cei 36 bătrâni de la azilul din localitatea buzoiană Costeşti au fost confirmaţi cu coronavirus, dar şi 10 angajaţi din centru, unitatea fiind declarată focar de COVID-19.

Recomandări
Salariile au crescut, dar românii rămân mult în urma Europei. O familie cu doi copii câștigă doar 29.000 de euro pe an

Deși România a avut una dintre cele mai rapide creșteri salariale din Uniunea Europeană în ultimii ani veniturile nu au ținut pasul cu scumpirile.

PRO TV face un anunț de 10! Nadia Comăneci se alătură juriului „Românii au talent”. „Mă bucur enorm”

Într-o emisiune de 10, în fața unui public de 10, o personalitate care a făcut din 10 un simbol al perfecțiunii, pornește în căutarea unor concurenți de 10! 

Creatorii inteligenței artificiale vorbesc despre extincția speciei umane. ”Riscăm să fim șterși de pe fața Pământului”

Pe măsură ce se perfecționează, inteligența artificială riscă nu atât să elimine specia umană, cât, mai degrabă, să creeze riscuri tot mai mari pentru infrastructura critică, de la transporturi și comerț până la energie ori sănătate.