Soluția anti-secetă practicată de tot mai mulți fermieri din România
În războiul cu seceta cruntă din utimii 70 de ani unii fermieri au obținut și mici victorii cu ajutorul unor arme tradiționale.
Pentru că arborii păstrează umezeala în sol și împiedică evaporarea ei rapidă au plantat copaci în jurul terenurilor. Nu vă imaginați însă că operațiunea a mers ca pe roate. Doar suntem în țara dosarului cu șină, iar birocrația a „năpădit” chiar și plantarea copacilor.
În Dobrogea, pământul n-a simţit binecuvântarea ploii de mai bine de 60 de zile. Mai ferit de năpastă a fost însă un fermier din Viişoara, care acum câţiva ani a plantat arbori în jurul culturilor.
Gigi Dumbravă, pomicultor: ”Perdelele forestiere au rolul de a diminua puterea vântului. Asta înseamnă că pământul nu se mai usucă atât de repede, umiditatea din sol rămâne mai mult timp evaporarea este mult mai slabă plantele au mai multă apă. Perdelele forestiere au rolul pe timp de iarnă de a crea acele straturi de zăpadă”.
Şi la Galaţi, herghelia de la Tuluceşti e ferită de o perdea naturală asemănătoare. Statul, prin Romsilva, a plantat 50 de hectare de arbori care protejează peste două treimi din teren.
Daniel Bălănică - reprezentant herghelia Tuluceşti: "Diferenţele se văd încă de la răsărirea culturilor. Pe solele protejate de perdele forestiere răsărirea fiind mult mai uniformă faţă de celelalte, dar şi la recoltare sunt diferenţe considerabile pe aceste terenuri".
Gheorghe Luca - purtător de cuvânt Direcţia Silvică Galaţi: ”O metodă care poate fi la îndemâna oricărui deţinător de teren agricol, foarte practică şi foarte ieftină este aceea de a-şi înfiinţa propriile perdele de protecţie care pot fi realizate cu material local, şi mă refer la păducel, sălcioara la măceş"
Mircea Kipaila, fermier: "În cinci, şapte ani zona se schimbă radical din punct de vedere agricol inclusiv din punctul de vedere al precipitaţiilor, al structurii terenului".
Însă cei care vor să scape de secetă se lovesc de anumite condiţii, trecute în lege. Terenurile trebuie să fie cadastrate, iar destinaţia oficială - modificată ulterior în acte.
Aşa se face că în judeţul Constanța, din cele aproximativ 530 de mii de hectare de teren agricol şi păşuni, mai puţin de 50 de mii de hectare sunt acum protejate de perdele forestiere.
