Site-ul Directoratului Naţional de Securitate Cibernetică a fost atacat de Killnet

hacker
Shutterstock

Site-ul Directoratului Naţional de Securitate Cibernetică (DNSC) a fost subiectul unui atac de tip DDoS, fiind repus în funcţiune sâmbătă dimineaţă.

"Continuă seria de atacuri de tip DDoS (Distributed Denial-of-Service) asupra unor site-uri web care aparţin unor instituţii publice, partide şi organizaţii private din România, atacuri motivate de acţiunile de sprijin ale României pentru Ucraina, în contextul invaziei acestui stat de către Federaţia Rusă. Specialiştii Directoratului Naţional de Securitate Cibernetică (DNSC) colaborează cu instituţiile abilitate pentru investigarea şi contracararea acestor atacuri cibernetice", a arătat, sâmbătă, într-un comunicat de presă, DNSC.

Conform sursei citate, atacurile sunt auto-asumate de gruparea pro-rusă "Killnet" şi au vizat site-urile web gov.ro - mapn.ro - politiadefrontiera.ro - cfrcalatori.ro - otpbank.ro – psd.ro – dnsc.ro, având ca obiectiv indisponibilizarea site-urilor web româneşti vizate prin supraîncărcarea acestora cu trafic masiv de internet, din surse multiple.

"Ieri 29 Aprilie Directoratul a publicat pe www.dnsc.ro lista de 266 adrese IP implicate în atacurile de tip DDoS auto-asumate de ‘Killnet’ asupra site-urilor web româneşti, şi a lansat procedurile necesare pentru limitarea atacurilor. Publicarea este parte a procesului transparent pe care Directoratul l-a activat la declanşarea conflictului militar, pentru contracararea atacurilor cibernetice ce impactează România, în contextul războiului Ucraina-Rusia. Azi 30 Aprilie la aproximativ orele 2:30AM site-ul www.dnsc.ro a fost subiectul unui atac de tip DDoS. La orele 8:30AM site-ul web a fost deja repus in funcţiune, fără dificultăţi", au precizat reprezentanţii DNSC.

Articol recomandat de sport.ro
Simona Halep și-a negociat revenirea pe teren! Turneul la care a fost dorită insistent: „A spus că ar vrea”
Simona Halep și-a negociat revenirea pe teren! Turneul la care a fost dorită insistent: „A spus că ar vrea”
Citește și...
Cine e Killnet, grupul pro-rus care a revendicat atacul cibernetic asupra României. Ce țări au mai fost vizate
Cine e Killnet, grupul pro-rus care a revendicat atacul cibernetic asupra României. Ce țări au mai fost vizate

Site-uri importante din România, precum cel al Guvernului, cel al Ministerului Apărării, cel al CFR, dar și cel al unei instituții financiare au fost atacate, vineri, de grupul de hackeri pro-rus Killnet.

Grupul pro-rus Killnet a revendicat atacul cibernetic asupra României, după ce Ciolacu a transmis că va oferi arme Ucrainei
Grupul pro-rus Killnet a revendicat atacul cibernetic asupra României, după ce Ciolacu a transmis că va oferi arme Ucrainei

Grupul de hackeri pro-rus Killnet a revendicat atacurile cibernetice asupra mai multor site-uri ale anumitor instituții din România.

Recomandări
„Zone de securitate fără Hamas”. WSJ: SUA şi Israelul vor să expulzeze combatanţii Hamas şi familiile acestora din Fâşia Gaza
„Zone de securitate fără Hamas”. WSJ: SUA şi Israelul vor să expulzeze combatanţii Hamas şi familiile acestora din Fâşia Gaza

Statele Unite şi Israelul se gândesc la o expulzare a combatanţilor de bază ai mişcării islamiste palestiniene Hamas şi a familiilor acestora.  

Cum au explicat Cătălin Cherecheș și mama lui suma uriașă pe care au scos-o din țară. Noi detalii de la judecători
Cum au explicat Cătălin Cherecheș și mama lui suma uriașă pe care au scos-o din țară. Noi detalii de la judecători

Arestat în Germania, Cătălin Cherecheș, fostul primar din Baia Mare, condamnat la închisoare pentru corupție, așteaptă într-un penitenciar federal decizia Tribunalului Regional Superior din München.  

Curtea de Conturi: România are cele mai mari preţuri din UE la energie şi importă la preţuri mai mari decât exportă
Curtea de Conturi: România are cele mai mari preţuri din UE la energie şi importă la preţuri mai mari decât exportă

Un audit realizat de Curtea de Conturi arată că România şi-a pierdut independenţa energetică, importă considerabil mai multă energie decât trimite la export, iar preţurile cu care România cumpără energie sunt mai mari decât cele cu care o vinde.