Sistemul antigrindină, contestat de mai mulţi fermieri din Prahova

×
Publicitate

Sistemul antigrindină este contestat de mai mulţi fermieri din Prahova.

Oamenii cer să fie desfiinţat pentru că, spun ei, rachetele care ar trebui să le protejeze culturile împrăştie şi norii care ar aduce ploaia.

Ministerul Agriculturii îi contrazice însă şi susţine că sistemul antigrindină nu influenţează cantitatea de precipitaţii.

Cultivatorii din Prahova spun că necazurile au început odată cu înființarea stației de lansare a rachetelor antigrindină.

Iulian Ciucă, fermier: „Se formau norii, începea să adie un vânt rece predominant și la un moment dat nu se auzeau decât o singură bubuitură, două, trei și norii nu mai erau”.

Marius Gheorghe, fermier: „În momentul în care se trag efectiv cu aceste rachete cad niște volume foarte mari de apă pe o microzonă, adică de un km pătrat, plouă 60 -70 de l de apă în loc să plouă acea apă pe o rază foarte mare. Noi nu vedem nicio protejare, noi vedem că este din ce în ce mai rău”.

Adrian Oprea, fermier: „Din cauza lipsei de apă și a rachetelor antigrindină care ne tot lovesc. Porumbul trebuia să fie acum panicul, trebuia să fie legat”.

Liga Asociațiilor Producătorilor Agricoli din România le dă dreptate fermierilor.

Inginer Adrian Mocanu, LAPAR Prahova: „Eu știu că grindina nu cade noaptea, dar se execută trageri inclusiv noaptea, cu ce scop? Cred că doar pentru a cheltui rachetele care costă, am înțeles, peste 1.000 de euro bucata. La presiunea fermierilor vom lua măsuri, eu știu, eventual niște demonstrații”.

Specialiștii care dirijează lansarea rachetelor spun că sistemul nu poate dăuna. Ba mai mult, este folosit cu succes și în alte țări.

Vasile Enache, inginer șef de cercetare: „Combaterea grindinei cu rachetele nu poate să influențeze direcția de dirijare a unui front, adică frontul, indiferent de situație, are în el niște celule, dar își păstrează direcția de mișcare în funcție de situația meteorologică”.

Adrian Oros, ministrul Agriculturii: „Este demonstrat științific că nu are nicio treaba sau că nu influențează acest sistem antigrindină regimul precipitațiilor, doar împiedică formarea grindinei și noi nu putem să facem ce dorește o singură persoană, noi facem ceea ce este bine”.

De la începutul anului, în România au fost lansate peste 2.500 de rachete antigrindină din 65 de puncte. Astfel, aproximativ un milion și jumătate de hectare de culturi au fost protejate, susțin reprezentanții Ministerului Agriculturii.

Articol recomandat de sport.ro
Clara, îndrăgostită de iubitul de 85 de ani: ”Are un spirit tânăr”
Clara, îndrăgostită de iubitul de 85 de ani: ”Are un spirit tânăr”
Citește și...
Parchetul a confirmat tipul dronei doborâte în Buzău de un F-16 românesc. Anunțul procurorilor

Drona doborâtă vineri de un avion F-16 pilotat de un militar român în zona Padina din judeţul Buzău era de tip Shahed, informează Parchetul General într-un comunicat de presă.

Crater și rămășițe de rachetă descoperite în Brăila, după ce avionul italian nu a nimerit drona intrată în spațiul aerian

Ministerul Apărării anunţă, vineri seară, că echipele din teren au identificat resturi din drona doborâtă şi din racheta interceptoare în judeţul Buzău, iar un crater şi rămăşiţe ale unei rachete aer-aer au fost găsite în judeţul Brăila.

De ce navele comerciale nu pot detecta dronele maritime. Explicația după cele două incidente din largul României

Incidentul deosebit de grav din spațiul nostru aerian este potrivit șefului Armatei legat de un atac furibund al rușilor asupra Odesei. Astfel, mai multe drone au ajuns și în Marea Neagră. 

Recomandări
ANIMAȚIE. Traseul dronei militare doborâte, în premieră, de un F-16 în România. Cum a ajuns la 90 de kilometri de București

O dronă de luptă a fost doborâtă, vineri, de un avion românesc de vânătoare F-16 la nici 90 de kilometri de centrul Bucureștiului. 

Prima reacție a NATO după ce România a doborât o dronă în Buzău. „Alianța e capabilă și pregătită să reacționeze”

NATO a reacționat, vineri, după ce România a doborât o dronă în Buzău și menționează că alianța „e pregătită și capabilă să reactioneze la orice potențiale amenințări aeriene”.

Negocieri încheiate cu un boicot. Votul pe legea salarizării ar putea fi amânat pentru august

Noua lege a salarizării este în pericol să nu fie votată în Parlament săptămâna viitoare, așa cum și-ar fi dorit Guvernul. Sindicatele din Sănătate și Educație nu s-au mai așezat la masa negocierilor, iar PSD anunță că nu o susține în forma acutuală.