Anterior, ministrul interimar al Transporturilor a precizat că respinge bugetele celor două companii prin faptul că oficializau pierderi şi datorii mai mari şi includeau venituri fără acoperire bugetară aprobată legal.
"Sectorul feroviar din România traversează una dintre cele mai dificile perioade din ultimele decenii, pe fondul lipsei cronice de investiţii, al subfinanţării continue şi al lipsei de predictibilitate în asigurarea resurselor bugetare necesare funcţionării unui serviciu public esenţial pentru economie şi pentru cetăţeni. Respingerea de către ministrul Transporturilor, domnul Radu Miruţă, a bugetelor propuse pentru CFR Călători şi CFR SA readuce în atenţie problemele grave şi dezechilibrele acumulate în sistemul feroviar românesc", susţin reprezentanţii federaţiei sindicale din sectorul feroviar, într-un comunicat intitulat: „Lăsaţi-ne să respirăm - Reforma fără finanţare şi deciziile politice haotice împing sistemul feroviar spre limită”.
Potrivit sindicaliştilor, solicitarea unui plan real de reformă şi eficientizare este legitimă şi necesară pentru că sistemul feroviar are nevoie de responsabilitate, transparenţă şi măsuri concrete pentru reducerea pierderilor şi creşterea performanţei.
Totodată, reprezentanţii sindicatului consideră că reforma fără finanţare şi fără investiţii reale nu poate produce dezvoltare. "Mai mult, considerăm că actuala decizie privind respingerea bugetelor, în lipsa identificării rapide a unor soluţii reale de finanţare şi stabilizare, riscă să amplifice blocajele deja existente şi să împingă sistemul feroviar într-o situaţie extrem de dificil de gestionat pe termen mediu şi lung", notează sursa citată.
Presiuni tot mai mari în sistemul feroviar
Sistemul feroviar funcţionează deja sub presiunea acumulată a anilor de subfinanţare, a lipsei de investiţii, creşterii continue a cheltuielilor de exploatare şi deficitului major de personal, se mai precizează în comunicat.
"În aceste condiţii, orice blocaj administrativ sau financiar suplimentar poate produce efecte grave asupra continuităţii serviciului public, asupra capacităţii operaţionale şi asupra siguranţei circulaţiei. Fără măsuri urgente de finanţare, predictibilitate bugetară şi investiţii reale, există riscul ca actuala criză să devină una structurală, din care sistemul feroviar românesc să îşi revină cu dificultate", precizează organizaţia sindicală.
În acelaşi timp, actuala situaţie nu poate fi analizată fără a vorbi despre efectele deciziilor politice haotice, luate ani la rând fără discernământ, fără continuitate şi fără consultarea reală a specialiştilor din domeniu, precizează federaţia.
"De prea multe ori, sistemul feroviar a fost tratat ca un instrument politic şi administrativ, nu ca un sector strategic al economiei naţionale. Conduceri schimbate constant, strategii abandonate după fiecare schimbare politică, reorganizări succesive fără rezultate concrete şi decizii luate din birouri, departe de realitatea din teren, au contribuit direct la degradarea sistemului", se mai arată în document.
În ultimii ani, cheltuielile de exploatare au crescut constant, pe fondul majorării preţurilor la energie, combustibili, materiale, servicii şi costuri salariale, în timp ce finanţarea asigurată de stat pentru sistemul feroviar a rămas insuficientă raportat la nevoile reale ale sectorului, notează sindicatul.
În paralel, absorbţia fondurilor europene destinate infrastructurii feroviare a fost mult sub potenţialul necesar modernizării reţelei naţionale, se menţionează în comunicat.
"Întârzierile administrative, lipsa continuităţii proiectelor şi blocajele birocratice au făcut ca România să piardă ani importanţi în modernizarea unui sector strategic. Nu poţi construi performanţă într-un sistem în care: infrastructura este degradată, investiţiile sunt întârziate, regulile şi priorităţile se schimbă permanent, personalul este insuficient, bugetele sunt construite într-o permanentă incertitudine, iar responsabilitatea este transferată constant către cei care încearcă să menţină sistemul funcţional", precizează sindicatul.
Efectele „anilor de improvizație” asupra infrastructurii
Conform sursei citate, "ani întregi de improvizaţii administrative şi decizii fără viziune" au condus la degradarea accentuată a infrastructurii feroviare, restricţii de viteză pe sute de kilometri de cale ferată, îmbătrânirea materialului rulant, scăderea competitivităţii transportului feroviar, deficit major de personal în activităţile esenţiale, pierderea specialiştilor şi creşterea presiunii asupra angajaţilor care asigură zilnic siguranţa circulaţiei.
În timp ce România discută aproape exclusiv despre pierderi, restructurări şi tăieri de costuri, majoritatea statelor europene tratează transportul feroviar ca pe un sector strategic şi investesc masiv în dezvoltarea acestuia, precizează sindicatul.
"Germania investeşte miliarde de euro anual în infrastructură şi modernizare. Franţa dezvoltă constant reţele feroviare moderne şi trenuri de mare viteză. Polonia şi-a transformat sectorul feroviar într-un obiectiv strategic naţional, investind atât în infrastructură, cât şi în industria feroviară proprie. Italia şi Spania continuă programe ample de digitalizare şi modernizare a transportului feroviar. În toate aceste state există aceeaşi concluzie: Calea ferată nu este privită ca o simplă cheltuială, ci ca o investiţie strategică în economie, mobilitate, securitate energetică şi dezvoltare regională", se mai arată în document.
În România, însă, sistemul feroviar a fost lăsat ani de zile într-o stare de subfinanţare permanentă şi instabilitate administrativă, susţin sindicaliştii.
"Astăzi se cere reformă şi eficienţă într-un sistem care funcţionează la limita rezistenţei sale reale. Nu contestăm necesitatea reformelor. Dar reforma nu poate însemna doar reduceri de costuri, restructurări şi presiune asupra angajaţilor. Fără finanţare predictibilă, investiţii reale în infrastructură, absorbţie accelerată a fondurilor europene, modernizarea materialului rulant, digitalizare, stabilitate managerială, depolitizarea deciziilor, consultarea specialiştilor şi a partenerilor sociali, nu poate exista o dezvoltare reală a sistemului feroviar românesc", se mai arată în comunicat.
În ciuda tuturor dificultăţilor, calea ferată încă funcţionează datorită profesionalismului şi responsabilităţii oamenilor care lucrează zi de zi în acest sector şi care menţin siguranţa circulaţiei şi continuitatea serviciului public.
"România are nevoie de un sistem feroviar modern, sigur şi competitiv. Dar acest lucru nu poate fi obţinut doar prin discursuri despre reformă şi eficienţă contabilă. Calea ferată are nevoie de investiţii, stabilitate şi decizii responsabile", au adăugat reprezentanţii federaţiei.
Decizii la nivel ministerial
Vineri, ministrul interimar al Transporturilor a anunţat că a respins bugetele de venituri şi cheltuieli pentru CFR Călători şi CFR SA, motivând că acestea oficializau pierderi şi datorii mai mari şi includeau venituri fără acoperire bugetară aprobată legal.
"Am respins, în forma în care mi-au fost prezentate, bugetele de venituri şi cheltuieli pentru CFR Călători şi CFR SA. Mi s-a cerut să aprob un buget care oficializa pierderi mai mari şi datorii mai mari. Am refuzat. Am cerut refacerea bugetului pe baza unui plan real, măsurabil şi verificabil de reducere a cheltuielilor, astfel încât 2026 să însemne mai puţine pierderi, nu mai multe. În bugetul propus, CFR Călători a trecut la "alte venituri" încă 785 de milioane de lei, bani imaginari, bani pe care compania estimează că i-ar mai primi de la stat ca subvenţie pentru serviciul public de transport feroviar, adică pentru operarea trenurilor de călători. Doar că această sumă nu este aprobată în bugetul statului. Practic, au fost trecuţi în buget bani inexistenţi, iar astfel, pe hârtie, pierderea companiei era transformată în profit", a scris acesta, pe pagina sa de Facebook.
