SFANTUL ION, sarbatorit pe 7 ianuarie de aproape 2 milioane de romani. Obiceiuri de SFANTUL ION
Aproape doua milioane de romani, in majoritate barbati, isi sarbatoresc onomastica marti, cu ocazia Sfantului Ioan Botezatorul.
Numele Sfantului Proroc Ioan Botezatorul este purtat de 1.951.971 de cetateni romani - 1.420.774 de barbati si 531.197 de femei, a precizat MAI.
Din totalul romancelor care isi sarbatoresc onomastica marti, 7 ianuarie, 371.486 se numesc Ioana, 141.000 - Ionela, 11.290 - Nela, iar 6.726 - Ionelia.
Alegeri 2024
19:35
Cine ar putea deveni noul președinte al României. Aceeași persoană, două sondaje diferite
16:15
Lider PSD, răspuns pentrul Lasconi, în cazul George Simion și interdicția lui la Chișinău
20:15
Candidații la prezidențiale fac coadă la Nicușor Dan. După Kelemen Hunor, primarul se întâlnește și cu Marcel Ciolacu
20:57
Ioan Chirteş a explicat de ce liderul AUR, George Simion, are interzis în Ucraina şi Republica Moldova: "Sunt dovezi clare!"
Cei mai multi barbati sarbatoriti tot cu aceasta ocazie, respectiv 514.865, poarta numele Ioan, alti 411.149 se numesc Ion, iar peste 320.000, Ionut.
Acestora li se adauga aproximativ 145.000 de romani care se numesc Ionel si peste 26.000 care poarta numele Nelu sau Ionica.
Obiceiuri si traditii de SFANTUL ION
Localnicii din localitatea Izbiceni, din Dolj, au avut alta grija.
Au vrut sa respecte un obicei vechi si luni noapte au stat de veghe langa fantani. N-au inchis un ochi pana in zori, ca sa pazeasca apa de "spiritele rele".
Au profitat insa de orele petrecute impreuna si s-au si cinstit.
Apa limpede a fantanilor din Izbiceni a fost pazita mai ceva ca o comoara de localnicii, care si-au ridicat si adaposturi langa puturi. Legenda spune ca, in trecut, tinerii aveau grija ca duhurile rele sa nu otraveasca apele. Aprindeau focuri si nu inchideau ochii toata noaptea.
Oamenii au pastrat obiceiul si stau de veghe ca nu cumva vecinii rivali sa arunce in puturi paie, cenusa sau pietre.
"Acest obicei e foarte vechi, din mosi stramosi, ca dusmanii vin si arunca paie sau cenusa, pentru ca apele sa nu fie curate. In dimineata de Sfantul Ion cand se scoate apa pentru colindat", spune un batran.
Unii au vrut sa fie siguri ca isi tin "inamicii" la distanta si au facut zarva mare.
Obiceiul e si prilej de petrecere. Oamenii au adus licori aromate din pivnite si au facut peste la gratar si mamaliga.
In zori, batranii satului scot in apa din fantani si merg apoi la Iordanit - ii uda pe cei care poarta numele Sfantul Ion si le canta. Iar dimineata, copiii vin si iau apa si busuioc si trec pe la gospodarii care vor sa isi boteze casa si animalele din batatura. In schimb, primesc dulciuri si bani.
