Sărbătoarea Sfântului Dimitrie cel Nou. Ce restricţii trebuie să respecte credincioşii

25-10-2020 07:55

Credincioșii au venit de la primele ore ale dimineții la Catedrala Patriarhală din București, unde are loc pelerinajul Sfântului Dimitrie Este primul an în care procesiunea se desfășoară în condiții speciale.

Sărbătoarea Sfântului Cuvios Dimitrie cel Nou, Ocrotitorul Bucureştilor, va avea loc în acest an în condiţiile stării de alertă, de duminică până marţi.

La eveniment, organizat de Patriarhia Română şi Arhiepiscopia Bucureştilor, cu maximă precauţie, ordine şi protecţie, sub semnul respectării riguroase a normelor igienico-sanitare, vor putea participa doar credincioşii bucureşteni.

 

Care va fi programul sărbătorii Sfântului Dimitrie cel Nou

 

Sfintele Moaşte ale Sfântului Cuvios Dimitrie cel Nou, Ocrotitorul Bucureştilor, vor fi scoase duminică, la ora 7,00, din Catedrala Patriarhală şi aşezate în baldachinul de pe Colina Bucuriei, unde vor rămâne spre închinare, cu respectarea normelor sanitare, până la sfârşitul zilei de marţi, 27 octombrie.

Alături de aceste sfinte moaşte vor sta cele ale Sfântului Stelian - Ocrotitorul copiilor, ale Sfinţilor Împăraţi Constantin şi Elena şi ale Sfântului Nectarie, informează Patriarhia Română, într-un comunicat transmis AGERPRES.

* Între orele 9,00 -12,30, va fi oficiată Sfânta Liturghie la Altarul de vară din incinta Catedralei Patriarhale.

* Luni, 26 octombrie, la sărbătoarea Sfântului Mare Mucenic Dimitrie, Izvorâtorul de Mir, de la ora 9,30, se va săvârşi Sfânta Liturghie la Altarul de vară de lângă Catedrala Patriarhală.

* Marţi, 27 octombrie, la sărbătoarea Sfântului Cuvios Dimitrie cel Nou, Ocrotitorul Bucureştilor, începând cu ora 9,00, la Altarul de vară de lângă Catedrala Patriarhală va fi săvârşită Sfânta Liturghie arhierească de către Patriarhul Bisericii Ortodoxe Române, Daniel, împreună cu cei trei episcopi vicari din Bucureşti, câţiva preoţi şi diaconi.

* Reintroducerea Sfintelor Moaşte în Catedrala Patriarhală se va face la sfârşitul zilei de 27 octombrie, după închinarea ultimului credincios.

Pentru asigurarea respectării normelor sanitare cu privire la distanţarea fizică de 1,5 m, la sfintele slujbe oficiate în perioada amintită la Altarul de vară de pe Colina Bucuriei vor putea participa maximum 200 de persoane.

 

Ce restricţii trebuie să respecte credincioşii care vor să se închine la Sfântul Dimitrie cel Nou

 

Credincioşii din municipiul Bucureşti care vor dori să se închine în zilele respective la Sfintele Moaşte o vor putea face în următoarele condiţii:

- accesul la raclă se va face pe un singur rând de persoane care vor aştepta una în spatele celeilalte, păstrând distanţa de 1,5 m între ele;

- pe trotuarul cu un culoar unic de acces vor fi trasate marcaje de staţionare pentru facilitarea păstrării acestei distanţe;

- pe marginea traseului unic de acces vor fi amplasate anunţuri cu privire la păstrarea distanţei şi respectarea normelor igienico-sanitare;

- se va crea un flux unic de circulaţie a credincioşilor, cu intrare de la baza Dealului Patriarhiei şi cu ieşire separată, pe strada Patriarhiei spre strada 11 Iunie;â

- voluntarii prezenţi, care vor purta permanent măşti de protecţie şi mănuşi, vor oferi credincioşilor materiale de dezinfectare şi igienă.

Potrivit Patriarhiei Române, "în contextul pandemiei, de care suntem cu toţii conştienţi şi în care Biserica însăşi a desfăşurat o intensă campanie de promovare şi conştientizare a regulilor igienico-sanitare, în vederea adecvării la contextul stării de alertă din Bucureşti şi pentru organizarea în condiţii de reală siguranţă a sărbătorii Sfântului Cuvios Dimitrie cel Nou din acest an", au fost luate următoarele măsuri speciale:

- renunţarea la procesiunea "Calea Sfinţilor" la care participau foarte mulţi preoţi şi credincioşi mireni;

- reducerea numărului de clerici slujitori şi cântăreţi bisericeşti la toate slujbele sărbătorii;

- reducerea perioadei de expunere a sfintelor moaşte spre închinare la doar trei zile (25-27 octombrie);

- protejarea raclelor cu moaştele sfinţilor cu un material care va permite o permanentă igienizare.

 

Cine a fost Sfântul Dimitrie cel Nou

 

Sfântul Cuvios Dimitrie cel Nou, prăznuit la 27 octombrie, a trăit în timpul Ţaratului vlaho-bulgar şi era dintr-un sat, Basarabov, aşezat pe marginea apei Lomului.

La început a fost păstor de vite în satul lui, apoi văzând că toate ale lumii sunt trecătoare, a ieşit din satul său şi s-a aşezat mai întâi într-o peşteră din apropierea acestuia, iar apoi s-a făcut monah la mănăstirea care era înăuntrul peşterii.

Prin ostenelile sale multe, postul, rugăciunea şi privegherile pe care le făcea, s-a învrednicit şi de darul facerii de minuni. Sfântul Dimitrie şi-a cunoscut şi vremea ieşirii sufletului din trup când, intrând în mijlocul a două pietre, şi-a dat prealuminatul său suflet în mâna lui Dumnezeu.

Mulţi ani nimeni n-a ştiut de trecerea la cele veşnice a Sfântului Cuvios Dimitrie. Moaştele Sfântului au fost scoase la lumină în chip minunat, prin lucrare dumnezeiască. După ce vestea descoperirii s-a aflat atât în sudul Dunării, cât şi în nord, numeroşi credincioşi de pe ambele maluri se îndreptau spre satul Basarabov pentru a se închina sfintelor sale moaşte şi a cere Sfântului Dimitrie ajutor şi mijlocire în faţa lui Dumnezeu.

Între anii 1768-1774 în timpul războiului ruso-turc, un general rus a dorit ca sfintele moaşte să fie ridicate şi trimise în Rusia. Ajungând cortegiul cu racla în Bucureşti, un negustor bogat şi mitropolitul Ţării Româneşti l-au rugat pe general să lase sfintele moaşte ale Sfântului Cuvios Dimitrie poporului român, ca o mângâiere pentru multele pagube materiale şi suferinţe îndurate de români în cursul acelui război.

Cererea a fost ascultată şi moaştele au fost aşezate cu mare cinste în Catedrala Mitropolitană din Bucureşti în iulie 1774. În felul acesta, Sfântul Dimitrie cel Nou sau Basarabov a devenit ocrotitorul Bucureştilor şi al întregii Ţări Româneşti.

Sfântul Cuvios Dimitrie a fost proclamat oficial Ocrotitorul oraşului Bucureşti de către mitropolitul Filaret al II-lea (1792-1793), iar din anul 1955, cultul său a fost generalizat în toată ţara. (sursă: vol. "Vieţile Sfinţilor")

Edificiul paleocreştin original există şi astăzi şi face parte din site-ul Monumentelor Paleocreştine şi Bizantine din Tesalonic, aflându-se pe lista monumentelor din Patrimoniul mondial UNESCO, din anul 1988.

Biserica Sfântul Dimitrie din Tesalonic adăposteşte moaştele Sfântului Mare Mucenic Dimitrie, care este şi ocrotitorul oraşului. (sursă: vol. "Vieţile Sfinţilor")


VIDEO PROTVPLUS.RO