"S-ar putea să fiu nevoit să te ucid". Secretul pentru care "hackerul-luptător" Tal Hanan este gata să omoare
Specialiștii în securitate cibernetică spun că fermele de boți sunt greu de depistat, iar cei care le controlează execută atacuri din ce în ce mai complexe.
Dacă în trecut, țintele acestor echipe de hackeri au fost companii de stat, bănci, spitale, ori chiar campania de vaccinare din pandemie, mai nou, acționează în scopuri politice.
"Votul electronic, prin corespondență, trebuie supravegheat cu atenție", este avertismentul șefei diviziei de securitate de la Bruxelles.
Jurnaliștii publicației The Guardian dezvăluiau acum un an cât de abilă, dar și cât de periculoasă era echipa de hackeri condusă de israelianul Tal Hanan, fost luptător în trupele speciale israeliene.
Tal Hanan, fost luptător în trupele speciale israeliene: "Avem mii și mii de profile și fiecare acționează pe mai multe paliere: Facebook, Instagram, Twitter, YouTube și Telegram. Orice vrei".
Reporter: "De unde luați imaginile pentru profile?".
Tal Hanan, fost luptător în trupele speciale israeliene: "Nu am de gând să-ți spun, s-ar putea să fiu nevoit să te ucid mai târziu și nu vreau. Și să-ți îngrop trupul în nisip".
Cu o armată de peste 30.000 de roboți, Hanan se laudă în fața unor jurnaliști care se dădeau drept potențiali clienți că poate să spargă adrese de poștă electronică, dar și să creeze profiluri ce par a fi reale pe rețelele de socializare. Scopul final era să manipuleze astfel opinia utilizatorilor. Fermele de boți au apărut de ceva ani și în România.
Alexandru Negrea, consultant social media: "Sunt de două tipuri: ferme cu utilizatori reali și ferme cu boți cibernetici care imită un comportament uman, dar îți dai seama că nu e real pentru că nu au activitate, poze sau postări. Sunt folosiți să crească vizibilitatea unor conturi sau în scopuri politice acei postaci care atacă un candidat".
Și rețeaua israelianului Hanan ar fi avut clienți din sfera politică. Jurnaliștii de la The Guardian scriu că, în 2015, rețeaua a fost implicată în alegerile prezidențiale din Nigeria, iar pentru astfel de intervenții Hanan ar fi încasat între 6 și 15 milioane de euro. Ministrul Digitalizării susține că, dacă se vor identifica astfel de ferme în România, acestea vor fi închise.
Bogdan Ivan, ministrul Digitalizării: "Este o reglementare bazată pe legislația europeană prin care toate entitățile responsabile - de la AEP, până la BEC, MCID sau ANCOM - sunt responsabile ca, în secunda 2, să transmită către platforme aceste solicitări și vor fi analizate tehnic de operatori umani. Cine nu respectă regulile va suporta consecințele".
Specialiștii spun însă că identificarea celor care se află în spatele fermelor de boți este aproape imposibilă.
Liliana Mușețan, șefa Cybersecurity Unit la Consiliul UE: "La nivelul instituțiilor europene ne lovim de efectul secundar al acestor așa-zise ferme. Efectul pe care îl vedem cel mai des e că trebuie să ne protejăm de denial service attacks. Ne gândeam că aceste atacuri pot să oprească votul cetățenilor sau să pună un semn de întrebare privind reputația site-urilor noastre publice. Tacticile lor s-au schimbat; e greu să îți dai seama de unde vin, dacă sunt de pe teritoriul UE sau nu, că preiau adrese de IP de oriunde. Ei nu se mai duc să atace direct autoritatea, ci firma care oferă serviciile acelei autorități. Se încearcă ca cea mai mică vulnerabilitate să fie exploatată, printr-un trafic masiv, pentru că asta fac boții: fie dezinformare. Dezinformarea merge mână în mână cu propaganda; ce se întâmplă în jurul alegerilor nu e trivial deloc, pentru că boții ăștia toți produc informație, iar informația se diseminează acum cu viteza luminii".
Cei care folosesc fermele de boți ca să influențeze alegerile politice pot fi trași la răspundere pentru infracțiuni electorale. Potrivit codului penal, împiedicarea liberului arbitru prin orice mijloace a dreptului de a alege sau de a fi ales se pedepsește cu închisoarea de la 6 luni la 3 ani.
