Rusia a lansat o campanie de sabotaje și atacuri cibernetice asupra unui stat NATO: „Modul de operare este tot mai agresiv”

62493025
Shutterstock

Finlanda, ţară vecină Rusiei intrată recent în NATO, se confruntă cu acte suspecte de sabotaj şi perturbare şi crede că Moscova este angajată în operaţiuni de influenţă de amploare împotriva sa şi a altor ţări europene.

NATO şi serviciile de informaţii occidentale, inclusiv cele finlandeze, au avertizat că Rusia se află în spatele unui număr tot mai mare de activităţi ostile în întreaga zonă euro-atlantică, de la atacuri cibernetice repetate la incendii provocate de Moscova - toate acestea fiind negate de Rusia.

„Ne confruntăm cu perturbări, acte de sabotaj, diverse tipuri de daune şi migraţie instrumentalizată, printre altele. Acest lucru creează un sentiment general de incertitudine şi neclaritate cu privire la ceea ce este adevărat şi ceea ce nu este”, a declarat Ranne reporterilor. Ea a spus că în multe dintre cazuri sunt în curs de desfăşurare investigaţii.

„Cu toate acestea, pe baza informaţiilor de la serviciile de informaţii civile şi militare, avem indicii clare care arată spre Rusia”, a spus ea, adăugând că legătura este cea mai evidentă în interferenţele GPS pe care Finlanda le-a observat în traficul său maritim şi aerian.

„În prezent, Rusia este principala entitate care se angajează în operaţiuni de influenţă de mare amploare împotriva noastră”, a spus ea.

Servicii esențiale, vizate de acte de sabotaj

La începutul lunii octombrie, Fortum, companie nordică de utilităţi, a declarat pentru Reuters că se confruntă zilnic cu atacuri cibernetice în Finlanda şi Suedia şi că a observat uneori drone şi persoane suspecte în apropierea locaţiilor sale. Conexiunile prin satelit ale centralelor sale electrice au fost, de asemenea, perturbate.

Cea mai mare bancă din regiunea nordică, Nordea, a fost ţinta unei campanii fără precedent de tip „denial of service” timp de câteva săptămâni, pe care directorul naţional pentru securitate cibernetică Rauli Paananen de la Ministerul Transporturilor şi Comunicaţiilor a descris-o drept „foarte neobişnuită”.

Atacurile au determinat Biroul naţional de investigaţii din Finlanda să lanseze vineri o anchetă privind atacurile cibernetice care vizează sectorul financiar.

„Valul recent de atacuri DDoS, care a început la mijlocul lunii septembrie în ţările nordice, a fost cel mai agresiv pe care l-am văzut vreodată. Atacurile au dus la încetinirea temporară sau indisponibilitatea serviciilor online”, a declarat Nordea pentru Reuters. Banca a precizat că a blocat aproximativ 90% din atacurile recente împotriva sa.

Drone suspecte, reperate în apropierea infrastructurii critice

Autorităţile finlandeze au încercat în mod sistematic să verifice toate dronele observate în apropierea infrastructurii critice. „Cu toate acestea, rămâne un strat tulbure care nu poate fi identificat, nimeni nu a fost prins”, a declarat Tomi Vuori, directorul general al departamentului de poliţie al Ministerului de Interne.

În plus faţă de drone, a fost detectat un număr considerabil de furturi la instalaţii de apă şi sit-uri similare, de unde au fost furate echipamente tehnice fără un interes financiar clar, a spus el, ridicând suspiciuni privind implicarea unui actor de stat.

Unele dintre cazurile suspecte pot proveni din acte de vandalism şi se pot dovedi a nu avea nicio legătură cu actori statali.

Supo, serviciul de securitate şi informaţii al Finlandei, susţine că serviciile secrete şi de informaţii ale Rusiei au fost nevoite să îşi regândească operaţiunile după ce ţările europene au expulzat peste 700 de diplomaţi ruşi ca răspuns la războiul Rusiei în Ucraina. „Modul de operare al Rusiei este din ce în ce mai agresiv, este un actor mai periculos şi sunt din ce în ce mai puţin interesaţi de victimele colaterale”, a declarat pentru Reuters Teemu Turunen, şeful adjunct al Supo.

„Reversul medaliei este că Rusia nu este un actor omnipotent, atotputernic, aşa cum le place adesea să se prezinte. Ei nu sunt capabili de tot ceea ce sunt acuzaţi în prezent”, a adăugat el.

Articol recomandat de sport.ro
Scandal uriaș în Italia! Jucătorii lui Chivu, vizați într-o anchetă explozivă
Scandal uriaș în Italia! Jucătorii lui Chivu, vizați într-o anchetă explozivă
Citește și...
Ministrul Energiei anunță reluarea apei calde în București după incendiul de la CET Vest. 2.300 de blocuri au fost afectate

Ministrul Energiei, Bogdan Ivan, anunță reluarea alimentării cu apă caldă în circa 2.300 de blocuri din Capitală, afectate de incendiul de la CET București Vest. Au fost dispuse măsuri pentru limitarea efectelor și evaluarea instalațiilor.

România riscă să piardă împrumutul de 17 miliarde de euro prin SAFE din cauza birocrației. Când ar trebui semnate contractele

România poate beneficia de un împrumut de 17 miliarde de euro pentru înzestrare militară, prin programul european SAFE. Însă birocrația, situația politică și procedurile greoaie ne-ar putea îndepărta de acești bani.

Restricții dure pentru pelerinii români pe Muntele Athos, în urma mai multor incidente. Doar 10 vizitatori pe zi au acces

Mai puțin bucuroși de oaspeți ca acum câțiva ani, stareții care administrează accesul pe Muntele Athos înăspresc condițiile pentru accesul pelerinilor români. 

Recomandări
Ilie Bolojan, la Știrile ProTV: Baronii locali ai PSD au avut o nemulțumire. Măsurile de disciplină au deranjat

Premierul României, Ilie Bolojan, s-a aflat față în față cu Andreea Esca, în studioul Știrilor ProTV. Prim-ministrul a explicat că PSD a declanșat criza politică pentru că reformele luate de Guvern au tăiat accesul ”baronilor locali” la banii publici.

„Ne împușcăm singuri”. În plină criză mondială, România este în mijlocul propriei crize politice. Costurile retragerii PSD

„Noi ne împușcăm singuri". O spune președintele Consiliului Fiscal, cu privire la consecințele actualei crizei politice în economie. 

Coiful de la Coțofenești și două brățări dacice au revenit în România. Cât costă să le vezi la Muzeul Național de Istorie

Coiful de la Coțofenești și cele două brățări dacice din aur, furate în Țările de Jos, s-au întors acasă. Piesele de tezaur au fost transportate în condiții de securitate sporite până la Muzeul Național de Istorie, unde publicul le va putea admira de mâine până pe 3 mai.