Românii consumă de două ori mai mult unt decât în 2010. Cum se transformă bucătăria românească
Românii mănâncă de două ori mai mult unt decât în 2010. CUm se transformă bucătăria românească
Inspirați din marile bucătării internaționale, am început și noi să îl folosim și la gătit.
Dincolo, însă, de micile noastre plăceri, untul câștigă teren și datorită comisiei europene, care interzice grăsimile nocive, fabricate industrial, și ne obligă să ne întoarcem spre cele mai naturale.
Restaurantele care se respectă folosesc untul în aproape toate preparatele.
Friptura prinde o crustă delicioasă, sosurile devin mai catifelate, iar supele cremă, mai corpolente. Cât despre dulciuri... îți lasă gura apă.
De exemplu, bucătarii unui local din Timișoara dau gata 5 kilograme de unt în fiecare săptămână.
Cristian Irimiță, manager de restaurant: „Folosim la aproape toate preparatele, inclusiv la chiflele de burger pe care le facem noi aici. Preparatele făcute cu unt sunt cremoase, mai gustoase. La piure, aromatizăm cu usturoi și rozmarin”.
Apetența pentru unt a românilor crește constant, de câțiva ani.
Cum a crescut consumul mediu anual de unt, pe cap de locuitor, conform Institutului Național de Statistică (INS):
2010 - 0,6 Kg
2011 - 0,7 Kg
2014 - 0,8 Kg
2015 - 1,0 Kg
2016 - 1,2 Kg
2017 - 1,2 Kg
2018 - 1,1 Kg
Dincolo de bucătăria de acasă, și Uniunea Europeană ne cere să renunțăm la grăsimile nesănătoase, care se găsesc des în margarină sau în produse de tip fast food, de pildă.
Potrivit specialiștilor, „acizii grași trans nesaturați” sunt folosiți mai ales de producătorii de alimente procesate și sunt extrem de nocivi pentru organism.
Din aprilie 2021, aceste produse vor fi interzise în magazine, așa că marii producători vor fi nevoiți să le înlocuiască.
Poate chiar să împrumute rețetele celor care folosesc deja untul.
Ioana Bronț, proprietarea unei cofetării: „Untul îl folosim în tot ceea ce înseamnă cremă. Noi folosim doar cremele fierte pe care, după, le spumăm cu unt. Amandina, la profiterol, cojile de tarte, cojile de eclere. Tot ce înseamnă biscuiți, cornuri, săratele, cornulețe. Folosim untul pentru gust. Untul îi oferă o calitate superioară față de o margarină sau alte metode care se mai folosesc”.
Dacă tot există cerere, aducem tot mai mult unt din străinătate, iar cantitățile au crescut, spun distribuitorii, chiar și cu 30% față de anul trecut.
Dacă în 2011, România importa unt și alte grăsimi provenind din lapte în valoare de 16,3 milioane de euro, în 2018 suma a ajuns la 56 de milioane de euro, conform INS.
Răzvan Palcu, reprezentantul unui distribuitor: „A influențat foarte mult și românii veniți din alte țări. Care au consumat produse de calitate dincolo și au văzut o diferența între produsele din România, care erau în urmă cu câțiva ani de zile și produsele care sunt la momentul de față. S-a înlocuit foarte mult grăsimea vegetală hidrogenată, care, după cum știm, trendul este să se renunțe la ea”.
Potrivit INS, în primele șapte luni ale anului trecut, România a exportat cu 88% mai puțin unt și a importat cu 25% mai mult decât în aceeași perioada a anului precedent.
