România, statul NATO cu promisiuni neonorate. Capitolul la care țara noastră e codașă, deși războiul este la graniță
La doi ani de la declanșarea războiului din Ucraina, România se numără printre țările NATO codașe la cheltuielile pentru apărare.
Un raport oficial al Alianței indică pentru țara noastră cheltuieli de doar 1,6% din Produsul Intern Brut, anul trecut. Asta deși ar fi trebuit să fie de cel puțin 2% cât ne-am angajat ca stat membru NATO. Dacă la costurile pentru echipamente si armament modern, ne clasăm printre ultimii, suma pentru salarii, este insa , printre cele mai ridicate.
În ultimii patru ani, cheltuielile pentru apărare au depășit 2% din Produsul Intern Brut doar în 2020, potrivit unui raport NATO. Apoi, au scăzut constant, până la 1,6% anul trecut - arată estimările Organizației. Suntem sub media statelor membre și, chiar dacă datele s-ar schimba și am ajunge la 2% ca date finale, tot ne aflăm la mare distanță de Polonia, lider al Flancului Estic, care are 4%.
Deși raportul arată că suntem spre coada clasamentului, depășiți chiar și de Olanda, țara din care provine contracandidatul lui Klaus Iohannis la șefia NATO, oficialii români au susținut în repetate rânduri că au alocat 2% din PIB sau chiar mai mult pentru Apărare.
Klaus Iohannis, președintele României: "De la începutul primului meu mandat ca președinte al României, am inițiat și negociat cu toate partidele parlamentare un Pact național care a prevăzut alocarea a 2% din PIB pentru Apărare, iar acum am ajuns la alocarea a 2,5% din PIB".
Nicolae Ciucă, președintele Senatului: "Începând cu anul 2016, mai precis cu 2017 s-a intrat pe această alocare de 2%, iar începând de anul trecut România a fost printre puținele țări NATO ce a alocat 2,5% pentru Apărare".
Câți combatanți are România. Polonia dispune de peste trei ori mai mulți
Datele NATO arată că, în cazul nostru, cei mai mulți bani se duc însă pe salarii - aproape 60% din total - suntem în top, după Italia. La investiția în echipamente, însă, suntem codași, cu puțin peste 20% din banii alocați.
O explicație este că achizițiile se întind pe bugetele mai multor ani și nu doar România este în cursa înzestrării, după declanșarea războiului din Ucraina.
Ion Petrescu, colonel (r), analist militar: "Suntem într-un șir de așteptări și, în funcție de această ordine de livrare a celor care fabrică o anumită tehnică de luptă, primește și România. Polonia a introdus o lege care a obligat toate guvernele, indiferent de culoare politică, să asigure un nivel minim pentru apărare. Așa au ajuns în situația în care acum pot pune pentru apărarea Poloniei 300.000 de combatanți, noi nu avem decât 89.000".
În ultimii ani au fost cumpărate de la avioane F-16, sisteme de artilerie, până la drone Bayraktar și transportoare blindate. În 2024, Armata are pe lista de cumpărături sisteme de rachete antiaeriene, mașini de luptă, nave de patrulare maritimă și transportoare blindate, pe lângă arme noi pentru soldați. Programele de inarmare pe termen lung aflate inca in proceduri de achizitie prevad cheltuileli si mai mari pana in 2030.
