România, printre statele cu cele mai scăzute rate de ocupare a forței de muncă din UE. Care sunt cei mai importanți factori

În cadrul acestei rate deja reduse de populaţie activă, România înregistrează o proporţie mai mare de persoane neangajate comparativ cu majoritatea statelor-membre, „Această situaţie are la bază mai mulţi factori, printre care se numără rata ridicată a emigraţiei în rândul populaţiei apte de muncă în special după intrarea României în UE, populaţie inactivă din motive medicale, invaliditate sau dizabilitate, scăderea natalităţii în deceniile de după 1989 şi fenomenul de îmbătrânire a populaţiei", notează sursa citată.

Câți cetățeni muncesc în alte state europene

Oficiul european de statistică (Eurostat) arată că dintre cei 12,2 milioane de rezidenţi români cu vârste între 15 şi 64 de ani, aproximativ 8,06 milioane sunt consideraţi populaţie activă pe piaţa muncii, echivalentul a două treimi (66%) din totalul populaţiei, semnificativ sub media UE27 de 74%. Spre comparaţie, în Suedia populaţia activă atinge 84%, iar în Polonia şi Bulgaria depăşeşte 70%.

„Conform definiţiei Eurostat, populaţia activă este compusă din două categorii: populaţia ocupată, care desfăşoară activităţi generatoare de bunuri sau servicii, şi populaţia în şomaj, care caută un loc de muncă. Dintre cei 8.06 milioane de români în populaţia activă în anul 2023, doar 6,5 milioane de persoane erau angajate în locuri de muncă oficiale, restul fiind oameni cu activităţi neremunerate sau lucrători pe cont propriu. Astfel, rata de ocupare a persoanelor cu vârste între 15 şi 64 de ani din întreaga populaţie a României a fost de 54%, semnificativ sub media europeană de 60%. În topul clasamentului se află Suedia şi Germania, cu peste 70% din populaţia în această categorie având locuri de muncă oficiale, în timp ce Bulgaria, Polonia şi Spania se situează la aproximativ 60%", consemnează Monitorul Social, un proiect al federației.

Câți lucrători casnici sunt

De asemenea, diferenţa dintre populaţia angajată într-un loc de muncă oficial şi totalul populaţiei active este dată de populaţia ocupată, dar neangajată, după cum reiese din definiţia Eurostat.

Citește și

Un bărbat a fost găsit în casa victimei chiar dacă avea ordin de protecție emis pe numele lui. E cercetat în libertate

Astfel, în rândul acestei populaţii intră şi lucrătorii casnici neremuneraţi (peste 200.000 de persoane în România), aproape o cincime din totalul lucrătorilor casnici neremuneraţi consideraţi ocupaţi din întreaga Uniune Europeană.

Raportul de specialitate arată, totodată, că populaţia ocupată acoperă şi lucrătorii pe cont propriu, de aproximativ 840.000 de persoane în România.

O cercetare anterioară a Monitorului Social a evidenţiat că această categorie este dominată, în România, de către agricultorii de subzistenţă, aproximativ 70% dintre aceştia aflându-se în risc de sărăcie în anul 2021.

Cifrele Eurostat arată că, la nivelul anului 2014, numărul lucrătorilor casnici neremuneraţi era de 891.000, iar în anul 2023 numărul acestora devenise 209.000. La fel, numărul angajaţilor oficial a crescut din anul 2014, când era 5,8 milioane, la 6,5 milioane în anul 2023. "Această dinamică reflectă o traiectorie pozitivă a pieţei muncii în România, chiar dacă cifrele actuale încă ascund vulnerabilităţi importante şi aproape unice în Uniunea Europeană", notează sursa citată.

Populaţia activă include toate persoanele din categoria de vârstă ce asigură forţă de muncă disponibilă pentru producerea de bunuri şi servicii în ţară, indiferent dacă această muncă este remunerată sau nu, conform Eurostat.

Populaţia inactivă include, în general, persoane aflate în sistemul de educaţie sau formare profesională neremunerată, pensionari anticipaţi, indivizi cu boli sau dizabilităţi şi persoane care îngrijesc neplătit rude sau persoane cu nevoi speciale.

Articol recomandat de sport.ro

Americanii n-au niciun dubiu: New York Times dă rezultatul pentru Turcia - România, în play-off-ul Cupei Mondiale