România pierde 2,1 miliarde de euro din PNRR din cauza "creşterii economice". Sănătatea va avea cel mai mult de suferit
România va pierde aproximativ 2,1 miliarde de euro din cele 29 miliarde puse la dispoziție prin Planul Național de Redresare și Reziliență. Declarațiile făcute de reprezentanții a două ministere diferite sunt, însă, contradictorii.
Pe de altă parte, reprezentanții Ministerului Sănătății nu sunt de acord cu declarațiile făcute de către Marcel Boloș și au adus următoarele precizări:
Medicina primară și prespitalicească reprezintă o prioritate pentru Ministerul Sănătății. Conform Planului Național de Redresare și Reziliență, prin investiția specifică I1.3. Unități de asistență medicală ambulatorie, trebuiau alocate fonduri în valoare de 80 milioane de euro pentru reabilitarea, extinderea și dotarea a 25 de ambulatorii de specialitate. Pentru dezvoltarea medicinei ambulatorii de specialitate, Ministerul Sănătății a alocat 120 de milioane de euro și a finanțat de două ori mai multe unități sanitare în vederea dezvoltării serviciilor ambulatorii.
Alegeri 2024
15:07
BEC a retras materialele online ale unui candidat. Ce regulă importantă nu a respectat și care a fost reacția lui
14:21
Câți bani vor câștiga membrii secțiilor de votare la alegeriile parlamentare și prezidențiale. Sumele pe care le vor încasa
12:32
Cine poate deveni președintele României. Ce prevede Constituția
11:25
Cum și unde pot vota românii la alegerile prezidențiale. Ce trebuie să ai la tine când mergi la secția de vot
”Nu se pune problema de reducerea finanțării sau de blocarea investițiilor în medicina prespitalicească. Prin PNRR trebuia sa finanțăm doar 25 de ambulatorii, însă, ținând cont de importanța acestor servicii medicale, cât mai aproape de cetățeni, am decis suplimentarea considerabilă a fondurilor pentru aceast tip de investiții. La finalul lunii martie au fost semnate toate contractele de finanțare prin care 69 de ambulatorii de specialitate (față de 25 cât era necesar prin PNRR) vor fi renovate, extinde și dotate cu echipamente de înaltă calitate” a declarat Alexandru Rogobete, Secretar de Stat în Ministerul Sănătății, responsabil de monitorizarea și implementarea PNRR.
Digitalizarea sistemului de sănătate este esențială pentru creșterea accesului la servicii medicale a cetățenilor care trăiesc în zonele defavorizate, respectiv pentru creșterea transparenței și a calității actului medical.
”Exact în ziua când în spațiul public se vehicula faptul că Ministerul Sănătății renunță la digitalizarea prin PNRR, reprezentanții instituțiilor medicale (ANMCS, CNAS, INSP, STS, ADR etc) participau la o ședință de lucru pentru finalizarea ghidurilor de finanțare pentru digitalizare. În scurt timp se va finaliza protocolul de colaborare și contractul de finanțare pentru dezvoltarea sistemului informatic al CNAS și spre finalul lunii aprilie se vor lansa apeluri de proiecte, pentru digitalizare, în valoare de 350 milioane de euro. Este trist atunci când interesele politice ale unora, informează greșit cetățenii, cu privire la proiectele de investiții, de reformă și de dezvoltare a sistemului medical. Asigurăm toți cetățenii că dezvoltarea serviciilor de sănătate de calitate reprezintă o prioritate pentru Ministerul Sănătății! Diminuarea bugetului PNRR din sănătate se va realiza din fondurile destinate pentru Asistență Tehnică, iar acest proces nu va afecta investițiile atât de necesare în România” a confirmat Rogobete.
Știrea inițială
Tăierile, spun oficialii de la Ministerul Investițiilor și Proiectelor Europene, sunt firești și vin ca urmare a creșterii economice peste așteptări înregistrată de țara noastră în 2021 față de 2020.
În mod surprinzator, cei mai mulți bani vor fi tăiați din proiectele de la sănătate, energie și mediu. Teoretic, peste un miliard de euro ar putea fi recuperați din alte programe de finanțare. Asta, dacă autoritățile se mobilizează și trimit proiectele de finanțare comisiei.
Ministerele au propus programele la care pot renunța și în mod bizar având în vedere starea sistemului de sănătate cei mai mulți bani ar urma să fie tăiați din acest domeniu: aproximativ 400 de milioane de euro.
Vom avea mai puține cabinete medicale
Din aceste fonduri, ar fi trebuit modernizate, dotate cu echipamente, extinse și reabilitate zece ambulatorii din întreaga țară. 30 de milioane de euro erau destinate doar pentru aceste investiții.
Tot de la Sănătate se vor reduce de la 3.000 la 2.000 numărul cabinetelor medicale și de la 119 la 50 al celor de planificare familială – destinate să sprijine familiile din zonele vulnerabile, astfel încât să fie evitate, de exemplu, nașterile în rândul adolescentelor. În plus, nu va mai fi finanațat prin PNRR , sistemul de telemedicină.
Ministrul Investițiilor și Proiectelor Europene susține ca banii tăiați acum de la Sănătate, 230 de milioane de euro, vor putea fi recuperați prin intermediul altor linii de finanțare pe care România le poate accesa până în 2029.
Marcel Boloș, ministrul Proiectelor și Investițiilor Europene: "Toate acele ambulatorii care nu se termină prin etapizarea lor și transferul în programul oeprațional de sănătate, vor avea ca termen de realizare 31 decembrie 2029".
În total, sunt peste 2,1 miliarde de euro, din care se mai poate recupera prin împrumuturi doar puțin peste jumătate, adică 1,3 miliarde de euro. Restul banilor - 700 de milioane - se vor pierde, spun autoritățile.
Reporter: "Putem să recumperăm acesti 748 de milioane?".
Marcel Boloș, ministrul Proiectelor și Investițiilor Europene: "Exclus. Termenul este foarte strâns, 31 decembrie 2023, pentru a mai discuta de banii pe care îi avem în politica de coeziune 2014-2020".
Din primul exercițiu financiar 2014-2020, alocat țării noastre, au rămas necheltuite zece miliarde de euro. Banii mai pot fi cheltuiți doar până la finalul lui 2023. Pentru a-i accesa și pentru a recupera din banii taiați din PNRR, autoritățile ar trebui să implementeze proiectele în cel mai scurt timp.
Alin Mituța, europarlamentar: "România va trebuie să vină cu o propunere, că eu vreau să înlocuiesc banii respectivi cu împrumuturi, vreau să înlocuiesc banii respectivi cu fonduri din surse structurale sau alte surse, sau surse interne".
Florian Marian, expert în fonduri europene: "Există opțiuni alternative, trebuie să știm ce vrem și să adoptăm reformele".
România mai poate să atragă încă 52 de miliarde de euro din fonduri de coeziune, bani aferenți exercițiului financiar 2020-2027.