România, noua poartă de intrare în Europa a migranților. Descoperirea făcută pe o ambarcațiune
România a devenit noua poartă de intrare în Europa a migranţilor din Orientul Mijlociu şi nordul Africii. Rutele maritime sunt din ce în ce mai exploatate de călăuzele din Turcia.
Peste 500 de refugiaţi au ajuns numai în ultimele 4 luni pe plajele româneşti sau au fost recuperaţi din apele internaţionale. Problema este că cei care vor alege această rută de acum înainte vor avea de înfruntat sezonul furtunilor.
În jur de 3 mii de migranţi, organizaţi în peste 400 de grupuri, au încercat în primele 9 luni ale acestui an să treacă ilegal frontiera. Peste 500 dintre ei au ajuns la noi.
Chestor Ioan Buda, inspector general IGPF: "Discutăm de o rută relativ tânără deoarece această rută a început în 2013. A fost îngheţată pe perioadă a doi ani de zile şi avem acum, am avut în 2017, cele 6 cazuri de migraţie. Sunt observate când ajung în raza de acţiune a scomarului."
Potrivit autorităţilor române migranţii din Afghanistan, Siria şi Irak ajung în nord estul Turciei în zone nelocuite, dar cu plaje. De acolo sunt preluaţi în ambarcaţiuni foarte uzate. Taxa percepută de călăuze, pentru fiecare migrant, ajunge în medie la 3 mii de euro.
În noiembrie, 10 copii, 12 femei și 40 de bărbați au fost salvaţi dintr-o furtună cu valuri de peste 4 metri. Puţin a lipsit ca nava de mici dimensiuni, condusă de 2 turci, să nu se scufunde.
Când au ridicat ambarcaţiunea pe cheu, poliţiştilor de frontieră nu le-a venit să creadă că oamenii au reuşit să călătorească zeci de mile pe Marea Neagră. Nava este peticită cu bucăţi de placaj şi carton. Elicea este înfăşurată în plase de pescuit, iar motorul nu mai funcţionează. Nava a fost adusă pe cheu pentru că se scufunda în locul în care a fost acostată.
Nimeni nu ştie câţi refugiaţi îşi vor mai pune viaţa în pericol, folosind noile rute, spre România şi Bulgaria. Cert este ca Marea Neagră este cunoscută pentru curenţii circulari, iar din decembrie încep furtuni din ce în ce mai intense.
Simion Nicolaev, director Institutul "Grigore Antipa" Constanţa: "Există oricând riscul de a se răsturna ambarcaţiunea sau doi riscul ca materialele din care sunt construite aceste ambarcaţiuni să fie fisurate Sunt momente şi în zone spre exemplu de mică adâncime în care se creează contracurenţi şi aceştia sunt poate cei mai periculoşi."
Comisar şef Cătălin PAraschiv, Garda de Coastă: "Voiajul lor din Turcia până în România durează cel puţin 12 ore, marea se poate agita foarte tare ajungând de la gradul 0 până la gradul 4-5 care înseamnă valuri de până la patru metri. Mai mult de 80% ar muri."
Potrivit unui acord semnat în 2013 între România şi Turcia, migranţii ar trebui reprimiţi în ţară din care au plecat. Până acum însă nu s-a petrecut niciun schimb, deşi autorităţile române au invocat acest tratat.
