România îmbătrânește. Numărul celor ieșiți la pensie este mai mare cu aproape un milion față de cei până în 14 ani
Cu o vârstă medie a populației de 42 de ani, România îmbătrânește. Numărul celor ieșiți la pensie este mai mare cu aproape un milion față de cei până în 14 ani.
S-a ajuns aici din cauza migrației puternice, dar și în lipsa unor servicii de asistență socială care să stimuleze natalitatea.
Pe de altă parte, spun economiștii, scăderea abrută a numărului de nou-născuți este o caracteristică a societăților dezvoltate, cu venituri în creștere.
La prânz, într-un parc din Capitală, numărul bătrânilor ieșiți la plimbare era de cel puțin două ori mai mare decât al familiilor tinere cu un copil sau doi.
Cu o scădere abruptă a numărului de nou-născuți, populația țării număra în vară în jur de 21 de milioane de locuitori după domiciliu, în scădere față de anul trecut. În realitate însă, mulţi mai figurează doar fictiv în statistici pentru că sunt plecați de acasă peste hotare.
Majoritatea românilor au vârste între 45 și 49 de ani, însă și numărul celor aflați aproape de vârsta pensionarii este în creștere.
Problemele se vor acutiza în următorii ani, când o mare parte din așa numita „generație a decrețeilor" va ieși la pensie și va exista o presiune mare pe sistemul de pensii. În acelaşi timp, numărul copiilor între 0 și 4 ani este tot mai mic.
Romulus Oprica, Sociolog: ”Tinerii își doresc să aibă parte de mai multe experiențe, se pot plimba, pot avea experiențe pe care părinții noștri nu le aveau, își întemeiau o familie, aveau doi copii, asta era rolul clasic al familiei.
Azi lucrurile s-au schimbat suntem foarte conectați la tot ce înseamnă cultura economică a Occidentului și comportamentul de asemenea, vârsta de căsătorie se apropie lejer de 30 de ani, când adulții devin mai mofturoși, mai selectivi, modul în care cuplul se formează e uneori mai greoi.”
Indicele de îmbătrânire demografică a crescut, iar astăzi sunt cu 30 la sută mai multe persoane vârstnice decât tinere.
Pe de altă parte, spun economiștii, natalitatea scade odată cu creșterea veniturilor, o caracteristică a societăților moderne.
În Italia, de exemplu, numărul de nașteri a scăzut cu aproape 4 la sută anul trecut, iar scăderea continuă a natalității este considerată în peninsulă o urgență națională.
Radu Nechita, Economist: ”Copilul este un bun care este foarte costisitor în bani și în timp. Pe măsură ce suntem mai bogați timpul nostru devine mai valoros, mai scump. Ceea ce înseamnă că putem fabrica bogăție, dar nu putem fabrica timp. ȘiI atunci decizia familiilor este : avem mai puțini copii și cheltuim mai mult pe ei, le plătim și ore și de nu știu, ce, și facultăți. Cam asta este alocarea pe care o facem pentru că resursele cresc, în timp ce resursele de timp rămân aşa cum sunt ele„.
România are totuşi o populație mai numeroasă în zona urbană, deși numărul celor de la orașe a scăzut cu 0,4 la sută și a crescut cu același procent la sate.
În același timp, peste 5,7 milioane de români figurau la sfârșitul lui 2021, cu domiciliul sau reședința în străinătate. Cei mai mulți în Italia, Spania, Marea Britanie și Germania, potrivit datelor Departamentului pentru Românii de Pretutindeni.
De câțiva ani crește timid și numărul celor care se întorc în țară. În 2022, ultimul an pentru care există date oficiale, peste 190 de mii de români au revenit în România.
