România, focar european de rujeolă: opt decese și 13.000 de cazuri într-un an. Rata vaccinării, 62%
Circa 13.000 de cazuri de rujeolă din cele 18.000 descoperite într-un an în Europa s-au înregistrat în România. Opt oameni și-au pierdut viața din cauza acestei maladii la noi în țară, deși boala poate fi prevenită prin vaccinare.
Situaţia este fără precedent, din Europa până în Statele Unite, alimentată de o dezinformare care face ravagii pe reţele de socializare de la pandemia de covid-19, scrie AFP.
Epidemiologul Daniela Gafita întâlneşte cu regularitate, în vizitele sale în sate din nord-estul României, mame reticente să-şi vaccineze copiii împotriva rujeolei.
Misiunea sa a devenit dificilă împotriva unor convingeri antivaccin tot mai solide, declară pentru AFP medicul în vârstă de 50 de ani, care merge din uşă în uşă în această regiune, una dintre cele mai afectate în ţările din Europa de Est.
Însă nu renunţă.
”Încercăm, puţin câte puţin, să recuperăm timpul pierdut” de-a lungul anilor, declară ea, în contextul în care rata vaccinării populaţiei a scăzut la 62% - cel mai scăzut nivel în UE -, departe de cele 95 de procente necesare asigurării unei imunităţi colective, potrivit Organizaţiei Mondiale a Sănătăţii (OMS).
Frică irațională
”Am auzit spunându-se că vaccinul este periculos”, declară una dintre locuitoarele comunei Răuceşti, deloc convinsă să își vaccineze băieţelul.
Elena Armenia, în vârstă de 34 de ani, este de aceeaşi părere, după ce a citit ”lucruri despre o legătură cu autismul”, o idee dezminţită cu regularitate de către comunitatea ştiinţifică.
”A pătruns frica în mine şi nu-mi pot schimba părerea”, declară Elena.
Însă copiii vecinei sale au ajuns la spital după ce au luat rujeolă, un virus care provoacă febră, simptome respiratorii şi erupţii cutanate, iar uneori complicaţii care pot provoca sechele grave sau moartea.
Un copil a murit în iulie în Regatul Unit de rujeolă, care s-a soldat în acest an cu trei morţi în Statle Unite.
Un medic de familie, Monica Apostol, este mai puţin oprtimistă decât colega sa, având în vedere discuţiile cu părinţii.
”Mă izbesc de un zid”, suspină ea. ”Nu văd o soluţie”.
Extrema dreaptă antivax
Există ami multe explicații pentru această situație: milioane de români plecaţi să muncească în străinătate după căderea comunismului, în 1989, au condus la o scădere a acoperirii vaccinale, o lipsă de încredere în sistemul subfinanţat al sănătăţii, dar și anumită atitudine tolerantă a autorităţilor, denunţată de către corpul medical.
Dar mai ales, la fel ca în Statele Unite, după exemplul secretarului Sănătăţii Robert Kennedy Jr, extrema dreaptă română contribuie la această tendinţă, făcându-se apostolul teoriei antivax.
Liderul extremei drepte, George Simion, care s-a clasat pe primul loc după primul tur al alegerilor prezidenţiale, în mai, după care a fost înfrânt în turul doi, a cerut ca părinţilor să li se dea libertate în acest subiect.
”Campaniile de dezinformare sunt extrem de sofisticate, aşa cum au arătat alegerile recente”, subliniază Gindrovel Dumitra, coordonatoarea vaccinării la una dintre principalele asociaţii ale medicilor.
Noul preşedinte proeuropean Nicuşor Dan a făcut din lupta împotriva informaţiilor false o prioritate, scrie AFP.
”Trebuie să recâştigăm încrederea” cetăţenilor dezamăgiţi de un Guvern român considerat corupt şi incompetent, un proces ”care va lua timp”, sublinia el recent.
Până atunci, el pledează în favoarea implementării unor măsuri care să permită ”reacţia la o jumătate de oră după difuzarea unei ştiri false, pentru ca ea să nu atingă milioane de persoane” şi să devină atunci imposibil de oprit.
În cazul rujeolei, Daniela Gafita îndeamnă, la fel ca alţi medici, la o însăsprire a regulilor de către Guvern, de exemplu prin vaccinarea prealabilă şcolarizării copiilor în sistemul public.
Contactat de AFP, Guvernul nu a răspuns solicitării de a comenta situația.
