România e codașa Uniunii Europene la reciclare – recuperăm doar 14% din deșeuri. “E nevoie de educație cu bățul”

×
Codul embed a fost copiat

Cum schimbăm comportamente în România pentru a avea o țară mai curată?

În această ediție PRO VERDE, Ciprian Stănescu a discutat despre această problemă cu Teia Ciulacu, fondatoare și președinte Viitor Plus, una din cele mai importante organizații de mediu din țară.

Ciprian Stănescu: Ce înseamnă de fapt, să înverzim o țară, să producem mai verde, să consumăm mai verde ? Ce înseamnă pentru tine asta?

Teia Ciulacu: Dacă ne uităm strict la cuvântul de "a înverzi", te gândești imediat la păduri și la spații verzi, ceea ce e un element foarte important, cel puțin pentru România. Dacă ne gândim la păduri, cred că în primul rând trebuie să păstrăm ce avem. Avem una dintre cele mai bogate resurse și la capitolul păduri și biodiversitate și păduri virgine, și, cum am spus, biodiversitate la nivel european, însă la suprafață împădurită nu stăm chiar strălucit, avem undeva la 29% media europeană, pe la 43.

Deci am mai avea spațiu de înverzit, în special în sudul țării, județele de sud, județe preponderent agricole, unde tot timpul întâietate a fost în direcția asta (a agriculturii), și de-a lungul timpului am tot tăiat păduri. Avem județe cu 4-5% suprafață împădurită. Noi ar trebui să avem undeva la 30%. Deci dacă vrem să avem o țară mai verde, ar trebui absolut să plantăm mai mult, pentru că acolo sunt și zonele cele mai afectate de evenimente meteo extreme, în contextul de schimbări climatice.

Citește și
Deseuri
Deșeurile de echipamente electronice conțin substanțe periculoase. Ce asociații le preiau gratuit pentru reciclare
„Urâm România!”. Ce pedeapsa a primit sportiva maghiară care a înjurat un arbitru român și care a spus că urăște România

Ciprian Stănescu: Și cumva, pare că soluția e plantarea. Dar senzația mea e că una din multele soluții pe care le avem, probabil că soluția prima și cea mai grea de pusă în practică e schimbarea comportamentului.

Teia Ciulacu: Îți vine prima dată partea de plantare, de creștere a suprafețelor de spații verzi în orașe, pentru că și aici suntem deficitari. Înverzirea țării înseamnă și să creștem rata de colectare separată, să nu mai fim la 14% și la coada Europei, să ajungem și noi măcar la obligația legală de 55% până în 2025. Suntem foarte departe de mulți indicatori de mediu. Da, e o diferență uriașă.

Ciprian Stănescu: 50% până în 2025. Și acum suntem la 14%.

Teia Ciulacu: Suntem la 14. 50% trebuia să-i atingem până în 2020. Da, am ratat target-ul ăsta, următorul e la 55%, deci ar trebui să creștem de vreo patru ori aproape față de unde suntem acum. E un salt foarte greu de făcut. (…) Ca să fie țara asta mai verde, ar trebui să nu mai aruncăm atâtea gunoaie, să nu mai producem atâtea deșeuri, să nu le mai ardem, să nu le mai îngropăm, să nu le mai aruncăm la marginea satului. Astea țin și de noi. Evident că țin și de instituțiile publice, în special primăriile. Din perspectiva legală, ele trebuie să organizeze tot ce ține de management-ul deșeurilor, și putem să dăm vina cât vrem pe infrastructură și pe multe lucruri de genul ăsta. Dar dacă ne uităm la primul lucru care se întâmplă cu deșeurile, noi ca populație suntem generatori de deșeuri și avem de multe ori acest comportament iresponsabil raportat la deșeu.

Ciprian Stănescu: Am făcut în primii doi ani de când avem acest summit, un studiu la nivel național, și printre multe alte întrebări, am întrebat de ce rata de reciclare e atât de scăzută în România. O treime din populație au spus că e despre faptul că nu înțeleg, nu știu cum să facă. O treime au spus că nu au infrastructura necesară și o treime au zis nu-i treaba noastră, nu ne interesează, nu sunt siguri, în zona asta. Deci infrastructură e o parte, dar mai e și o parte de necunoaștere. Cum să faci asta?

Teia Ciulacu: Dacă mă uit la cele două treimi, ultima de care ai menționat celor care nu le pasă, nu vor, nu ii interesează. Acolo există educația cu bățul, care nu se face la noi, din păcate, pentru că dacă ar exista amenzi care s-ar pune în practică, instituții care să vină să-și facă treaba, te-a prins cu deșeurile amestecate, plătești mai mult sau nu-ți iau gunoiul. Te-am prins cu deșeurile aruncate la marginea câmpului, iată amenda, și te duci și te ocupi și de ridicarea lor.

Articol recomandat de sport.ro
FOTO Arbitră de 24 de ani din Turcia suspendată pe viață după ce a apărut într-un sex tape cu un fost arbitru FIFA!
FOTO Arbitră de 24 de ani din Turcia suspendată pe viață după ce a apărut într-un sex tape cu un fost arbitru FIFA!
Citește și...
Panourile fotovoltaice pot deveni o problemă majoră pentru mediul înconjurător. Avertismentul specialiștilor în reciclare
Panourile fotovoltaice pot deveni o problemă majoră pentru mediul înconjurător. Avertismentul specialiștilor în reciclare

Piața panourilor fotovoltaice din țara noastră este în continuă creștere. Mai bine de 20.000 de tone de panouri au fost importate doar în 2023.

Deșeurile de echipamente electronice conțin substanțe periculoase. Ce asociații le preiau gratuit pentru reciclare
Deșeurile de echipamente electronice conțin substanțe periculoase. Ce asociații le preiau gratuit pentru reciclare

Românii sunt printre europenii care păstrează electronice și electrocasnice deşi nu le mai folosesc. Specialiștii au estimat greutatea acestor deșeuri la aproape 20.000 de tone.

O mare parte din uleiul uzat din gospodării ajunge în canalizare. O picătură poate polua 1.000 de litri de apă
O mare parte din uleiul uzat din gospodării ajunge în canalizare. O picătură poate polua 1.000 de litri de apă

Folosim anual aproape 170.000 de tone de ulei alimentar, iar o mare parte ajunge în sistemul de canalizare și are efecte nocive asupra mediului.

Recomandări
Ouă și carne - prețul sănătății. Cum se apără Tătaru după ce a fost acuzat că a luat mită: „Nu am condiţionat actul medical”
Ouă și carne - prețul sănătății. Cum se apără Tătaru după ce a fost acuzat că a luat mită: „Nu am condiţionat actul medical”

Fostul ministru al Sănătăţii a declarat, joi, după audierea la DNA Iaşi, în urma unor acuzaţii de luare de mită, că este nevinovat şi că nu a condiţionat niciodată actul medical.

Reacția lui Ciolacu după ultimele acuzații ale Moscovei. Obiectivul pentru care România și R. Moldova sunt
Reacția lui Ciolacu după ultimele acuzații ale Moscovei. Obiectivul pentru care România și R. Moldova sunt "umăr la umăr"

Guvernul României a transmis, joi, o reacţie la afirmaţiile purtătoarei de cuvânt a MAE rus, Maria Zaharova, în care arată că România rămâne ferm angajată în susţinerea parcursului european al Republicii Moldova.

Ursula von der Leyen o sprijină pe Maia Sandu. UE oferă R. Moldova cel mai mare ajutor financiar de până acum
Ursula von der Leyen o sprijină pe Maia Sandu. UE oferă R. Moldova cel mai mare ajutor financiar de până acum

Şefa Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, s-a întâlnit joi, la Chişinău, cu preşedinta prooccidentală a Republicii Moldova, Maia Sandu, într-un gest de susţinere înaintea alegerilor prezidenţiale din 20 octombrie şi a referendumului pro-UE, scrie Reuters.