România, blocată în hârtii și birocrație. Riscăm să pierdem un miliard de euro destinați digitalizării
În era digitalizării, România tot nu reușește să scape de hârtii inutile și dosare cu șină. Riscăm să pierdem aproape un miliard de euro alocați special pentru asta, pentru că nu eliminăm cozile de la ghișee.
Președintele Nicușor Dan recunoaște blocajul și spune că avem idei și competențe, dar nu există colaborare între instituții. Cifrele – prezentate la Summitul pentru Guvernanță Digitală, într-un raport făcut de Edge Institute și Atlas Intel – sunt grăitoare: jumătate dintre primăriile din România nu pot încasa taxe și impozite online. Nu este de mirare că și încrederea românilor în instituțiile publice scade.
Raportul realizat de Edge Institute și AtlasIntel arată că peste 84% dintre români consideră că țara noastră merge pe drumul digitalizării cu frâna de mână trasă. Avem bani europeni, idei și strategii, dar proiectele se blochează în birocrație și consultanță scumpă.
Nicușor Dan, președintele României: „Până când statul acesta o să fie în stare să asimileze idei și să le transforme în proiecte, eu estimez 2 ani din acest moment, vă încurajez să veniți cu proiecte deja elaborate, analize deja elaborate, proiecte de acte normative deja scrise pentru a câștiga timp”.
Prin PNRR România poate să obțină aproape 1 miliard de euro. Din banii alocați pentru digitalizarea administrației locale, 100 de milioane de euro au mers către achiziția de echipamente și software pentru primării, însă degeaba.
De pildă, în comuna Cîrlogani primăria a obținut o finanțare de 600.000 de lei pentru digitalizare, dar echipamentele IT zac în depozit la căminul cultural, pentru că sediul primăriei are risc seismic și nu poate fi dotat, așa cum demonstrează o anchetă realizată de jurnaliștii de la emisiunea România, te iubesc.
Radu Miruță, ministrul Economiei și Digitalizării: „Să transformi o foaie din analog în digital nu înseamnă mare lucru, mai ales dacă ea nu poate fi transmisă către un alt sistem care să o înțeleagă și care să genereze niște decizii. Din perspectiva asta, nu prea avem”.
În timp ce noi încă digitalizăm hârtii, estonienii au digitalizat modul în care funcționează statul. La ei, digitalizarea nu mai e un obiectiv, e deja rutină. În sănătate, ambulanța ajunge la pacient cu toate datele pe tabletă, iar medicii văd dosarul medical complet, inclusiv istoricul stomatologic.
La transport și infrastructură, vorbim despre parcare plătită prin SMS încă din 2000, autobuze semi-autonome și poduri monitorizate cu tehnologie de nivel spațial. Toate instituțiile statului sunt interconectate, iar sistemul funcționează eficient.
Dacă estonienii testează deja viitorul, românii doar vor un stat care să nu-i mai pună pe drumuri.
Raportul făcut de Edge Institute și AtlasIntel arată că cei mai mulți văd în digitalizare o soluție pentru reducerea birocrației.
