România a pierdut un proces cu o miză uriaşă la Curtea de Justiţie a Uniunii Europene
Miza acţiunii era de circa 80 de milioane de euro din fonduri europene, pe care ţara noastră i-a pierdut practic în urma deciziei CJUE.
Acţiunea a fost deschisă de statul român la CJUE în spetembrie 2018 în urma unor corecții financiare aplicate de Comisia Europeană la fondurile europene din agricultură. Comisia consideră că au fost descoperite nereguli, astfel că a refuzat decontarea sumei.
Statul român a pierdut însă la Curtea de Justiţie a UE deoarece a introdus acţiunea prea târziu. Este vorba suma de 13.184.846,61 euro aferentă anilor 2015 şi 2016, suma de 45.532.000,96 euro aferentă anilor 2014, 2015 şi 2016 şi, parţial pentru perioada anterioară datei de 19.09.2015, suma de 21.315.857,50 euro.
De ce a deschis statul român proces la CJUE
Statul român afirma, în reclamaţia făcută la CJUE, că “decizia atacată încalcă articolul 52 din Regulamentul 1306/2013 întrucât instituția UE, în urma discuțiilor purtate cu autoritățile române, a aprobat, prin decizie, revizuirea Programului Național de Dezvoltare Rurală 2007-2013 (PNDR), exprimându-și consimțământul cu privire la măsurile incluse în PNDR, inclusiv cu privire la metodologiile aferente plăților privind submăsurile 1a, 3a, 5a, 3b și 4b din cadrul măsurii 215 – Plăți în favoarea bunăstării animalelor. Decizia de aprobare a revizuirii PNDR este un angajament juridic și conduce la realizarea plăților din bugetul UE.
Autoritățile române au efectuat plăți conform aprobării Comisiei. În acest context, decizia de aplicare a corecțiilor este nelegală.
România consideră că decizia atacată încalcă principiul protecției încrederii legitime în contextul în care decizia Comisiei de aprobare a revizuirii PNDR a creat așteptări legitime pentru autoritățile române și pentru beneficiari cu privire la regularitatea metodologiilor de calcul aprobate de Comisie. Respectivul principiu impune ca, inclusiv pentru submăsurile 3a, 5a, 3b și 4b, Comisia să aplice corecțiile începând de la data de 19 septembrie 2015, așa cum a procedat instituția UE în ceea ce privește corecțiile aferente submăsurii 1a.
De asemenea, România consideră că instituția UE trebuia să respecte acest principiu și în ceea ce privește plățile ulterioare datei de 19 septembrie 2015 întrucât, la acel moment, nu mai putea avea loc o nouă revizuire a PNDR.
România consideră că decizia atacată încalcă principiul securității juridice, Comisia având o poziție divergentă cu privire la regularitatea metodologiilor de calcul. Astfel, prin decizia atacată, Comisia a constatat neregularitatea plăților efectuate în baza metodologiilor de calcul pe care le-a aprobat anterior. Mai mult, cu toate că autoritățile române au solicitat clarificări instituției UE cu privire la posibilitatea corectării erorilor plăților compensatorii în condițiile în care o modificare a PNDR nu mai putea fi operată ulterior datei de 19 septembrie 2015, Comisia nu a exprimat poziția sa cu privire la acest aspect.
Al doilea motiv, întemeiat pe încălcarea obligației de motivare prevăzute de articolul 296, al doilea paragraf, din Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene.
România consideră că instituția UE a încălcat obligația sa de motivare prevăzută de articolul 296, al doilea paragraf, din Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene, întrucât, în cazul submăsurii 1a, Comisia nu a argumentat suficient și adecvat: poziția sa oscilantă în ceea ce privește neregulile constatate și tipul corecției aplicate; respingerea argumentelor și explicațiilor furnizate de autoritățile române în ceea ce privește presupusa supracompensare; de ce a ales să aplice o rată forfetară pentru neregulile constatate, iar nu una calculată.”
Pe Instagram-ul Știrile ProTV găsiți imaginile momentului din lume!
CLICK AICI pentru a instala GRATUIT aplicația Știrile ProTV pentru telefoane Android și iPhone!
Abonați-vă gratuit la newsletter-ul Știrile Pro TV de pe WhatsApp. Primiți în fiecare zi cele mai importante știri pe telefon!
