Război în Ucraina, ziua 32. Macron trage un semnal de alarmă, după ce Biden l-a numit pe Putin "măcelar"

Omagiu în Budapesta pentru oamenii decedaţi în teatrul bombardat la Mariupol

Oameni din Ungaria au pus 300 de perechi de încălţăminte purtată pe malul Dunării, pentru a comemora victimele bombardamentului din 16 martie, de la teatrul din Mariupol, informează bbc.com.

Organizatorii omagiului au notat, într-o postare pe Facebook, că încălţămintea a fost pusă lângă memorialul “Pantofi pe malul Dunării”, prin care sunt comemoraţi evreii maghiari masacraţi în timpul celui de-al doilea Război Mondial.

“Oamenii din Europa trebuie să ia toate măsurile posibile şi imposibile pentru a pune capăt acestei tragedii. Până când se va face acest lucru, aici vor apărea noi pantofi”, au precizat organizatorii.

Ministrul ucrainean de Externe, Dmitro Kuleba, s-a declarat recunoscător pentru acest omagiu şi a precizat, pe Facebook, că activiştii au fost inspiraţi de preşedintele Volodimir Zelenski, care a făcut referiri într-un discurs la memorialul evreilor maghiari.

Aproximativ 300 de persoane au fost ucise în teatrul din Mariupol, bombardat de aviaţia rusă la 16 martie. În clădire se adăposteau sute de oameni.

Oligarhul Deripaska: O „mobilizare ideologică diabolică” a ambelor părți prefigurează în Ucraina un război îndelungat

Oligarhul rus Oleg Deripaska, considerat un apropiat al preşedintelui Vladimir Putin şi care a făcut anterior apel la pace, şi-a manifestat duminică opinia că războiul din Ucraina este o ''nebunie'' care din cauza poziţiei radicale a ambelor părţi va dura mult timp şi va fi o ruşine pentru generaţii de acum înainte.

''Acum, un fel de mobilizare ideologică diabolică se desfăşoară din toate părţile. Aceasta înseamnă că aceşti oameni se pregătesc să lupte încă vreo câţiva ani'', a scris duminică Deripaska pe Telegram, potrivit Reuters.

El a mărturisit că mai devreme spera că acest conflict s-ar putea încheia, dar discursul în care preşedintele american Joe Biden a evocat sâmbătă în Polonia un conflict mai larg între democraţie şi autocraţie şi în care a spus că Putin ''nu poate rămâne la putere'' îl face să presupună că acest război va dura.

''Se pare că toate părţile se îndreaptă nesăbuit către un război pe termen lung ce va avea consecinţe tragice pentru lumea întreagă'', a concluzionat oligarhul rus, care se numără printre cei vizaţi de sancţiunile internaţionale impuse Rusiei după agresiunea asupra Ucrainei.

Ucraina observă o regrupare a trupelor ruse în Belarus

Armata ucraineană are sub control situaţia în capitala Kiev şi în zona limitrofă acesteia, dar se teme că Rusia ar putea trece acolo din nou la ofensivă după o regrupare a trupelor acesteia aflată în desfăşurare pe teritoriul Belarusului şi în acelaşi timp să continue ofensiva pe fronturile de sud şi de est, mai ales în Donbas, conform unei evaluări a Statului Major ucrainean prezentată duminică, relatează agenţia EFE.

''Au fost dislocate mai multe unităţi în zona Cernobîl - în regiunea Kiev -, pentru deplasarea lor ulterioară în Belarus, cu obiectivul de restabili capacitatea de luptă. Este posibil ca după implementarea acestor măsuri, după regruparea şi consolidarea forţelor, ocupanţii să reia acţiunile pentru blocarea Kievului din direcţia sud-vest'', estimează Statul Major ucrainean.

Evaluarea acestuia este împărtăşită de Institutul american pentru Studiul Războiului, care consideră că ''armata rusă continuă să concentreze unităţi de înlocuire şi întăriri în Belarus şi Rusia, la nord de Kiev, pentru a cuceri poziţii în împrejurimile capitalei şi să încerce să încheie încercuirea şi să cucerească (oraşul) Cernigov''.

Zelenski promulgă o lege care restrânge difuzarea de informaţii despre mişcări de trupe şi de echipament militar

Preşedintele ucrainean Volodimir Zelenski a promulgat duminică o lege care restrânge difuzarea de informaţii despre mişcări de trupe şi de echipament militar, mai puţin în cazul în care aceste informaţii sunt anunţate sau arpobate de către Statul Major ucrainean, relatează The Associated Press.

Această lege prevede pedepse cu închisoarea cuprinse între trei şi opt ani de zile, potrivit agenţiei de stat ucrainene de presă Ukrinform.

Ea interzice ”difuzarea neautorizată de informaţii despre direcţia şi mişcarea asistenţei militare internaţionale destinate Ucrainei, mişcarea sau deplasarea Forţelor armate ucrainene sau altor formaţiuni militare ucrainene, pe tmpul legii marţiale sau unei stări de urgenţă”, precizează Ukrinform. 

Franţa îndeamnă, la Forumul de la Doha, la o continuare a dialogului cu Putin

Ministrul francez de Externe Jean-Yves Le Drian îndeamnă duminică la o continuare a dialogului cu preşedintele rus Vladimir Putin, până când acesta îşi va da seama de ”preţul de plătit” al invaziei sale a Ucrainei şi va voi să negocieze, relatează AFP.

Preşedintele francez în exerciţiu Emmanuel Macron a avertizat sâmbătă împotriva unei ”escaladări în vorbe şi fapte în Ucraina”, după ce omologul său american Joe Biden l-a catalogat, la Varşovia, drept un ”măcelar”.

”Trebuie să continuăm să vorbim cu ruşii, trebuie să continăm să vorbim cu preşedintele (rus Vladimir) Putin”, a subliniat Jean-Yves Le Drian la Forumul de la Doha, care reuneşte în capitala Qatarului personalităţ iinternaţionale din lumea politică şi economică.

”Trebuie să fim exigenţi în dialog, în clartatea acestuia, fără nicio naivtate, să dăm dovadă de multă fermitate, dar să continuăm să vorbim cu el, pentru ca, la un moment dat, să considere că preţul de plătit al intervenţiei sale în Ucraina este atât de mare încât este mai bine să negocieze”, a insistat el.

Ministrul dă asigurări că Macron ”continuă să vorbească cu preşedintele Putin pentru a obţine mai întâi condiţiile unui armistiţiu, iar apoi ale unor negocieri”.

Delegaţiile rusă şi ucraineană care negociază un posibil acord de pace după agresiunea Rusiei asupra Ucrainei se vor întâlni luni în Turcia pentru o nouă rundă de tratative preconizată să dureze trei zile, a anunţat duminică negociatorul ucrainean David Arakhamia, transmite AFP.

''La discuţiile de astăzi prin videoconferinţă s-a decis desfăşurarea următoarei runde (de negocieri) cu prezenţă, în Turcia între 28 şi 30 martie'', a precizat pe Facebook negociatorul ucrainean.

Steinmeier avertizează că „vremurile grele” și efectele economice ale invaziei din Ucraina sunt abia la început

Preşedintele german Frank-Walter Steinmeier a reiterat duminică deplina solidaritate a ţării sale faţă de Ucraina, dar în acelaşi timp şi-a avertizat conaţionalii că ''vremurile grele'' şi consecinţele economice ale invaziei ruse în Ucraina ''sunt abia la început'', consemnează agenţia EFE.

''Vor veni zile grele. Şi trebuie să fim dispuşi să le înfruntăm dacă nu dorim ca solidaritatea să rămână doar vorbe'', a spus Steinmeier într-un discurs premergător unui concert de sprijin pentru Ucraina desfăşurat la palatul prezidenţial Bellevue. ''Şi purul adevăr este că ce este mai greu încă nu a venit'', a adăugat preşedintele german.

Ministrul polonez de Externe Pawel Jablonski a declarat că invazia Rusiei reprezintă o amenințare pentru țările din Europa de Est, inclusiv pentru aliații NATO.

"Dacă Rusia câștigă acest război, va ataca mai multe țări", a declarat Jablonski, în cadrul Forumului de la Doha, transmite Al Jazeera.

Oficialul polonez a cerut ca NATO să creeze mai multe apărări pe flancul estic, astfel încât să reducă dependența sa de SUA. De asemenea, Jablonski și-a exprimat solidaritatea față de poporul ucrainean și a spus că, în opinia sa, "ar trebui să facem tot ce ne stă în putință pentru a împiedica Rusia să ucidă cetățeni ucraineni".

Rusia încearcă să înconjoare forțele ucrainene în est, afirmă un consilier ucrainean

Ucraina organizează mici acțiuni de contraofensivă în timp ce armata rusă încearcă să încercuiască forțele sale din estul Ucrainei, tocmai a anunțat consilierul prezidențial ucrainean Oleksi Arestovici, notează Sky News. 

Patrick Turner, secretarul general adjunct pentru planificarea și politica de apărare în cadrul NATO, a declarat că răspunsul la invazia rusă în Ucraina arată un nivel extraordinar de unitate globală în această problemă.

"Arată puterea unei lumi interconectate în care suntem atenți la valorile noastre și arată că suntem dispuși să plătim un preț pentru aceste valori", a spus Turner, în cadrul unei sesiuni la Forumul de la Doha, potrivit Al Jazeera.

Oficialul NATO a adăugat: "NATO nu este o alianță împotriva cuiva. Nu există nicio intenție de a amenința pe cineva. Suntem hotărâți să descurajăm atacurile asupra aliaților noștri și suntem hotărâți să ne apărăm dacă vom fi atacați".

Turcia susține unitatea și suveranitatea Ucrainei, a declarat, duminică, purtătorul de cuvânt al președintelui turc, Ibrahim Kalin, pentru postul de televiziune Al Jazeera, potrivit Sky News.

Kalin a declarat pentru postul de televiziune din Qatar că războiul din Ucraina nu este justificat, dar că trebuie menținute deschise canalele de comunicare cu Rusia.

"Turcia încearcă să pună capăt războiului din Ucraina prin dialog cu Moscova și Kiev", a spus Ibrahim Kalin.

Președintele francez Emmanuel Macron se delimitează de comentariile făcute de președintele american Joe Biden despre președintele rus Vladimir Putin.

Într-un discurs ținut aseară la Varșovia, în Polonia, Biden a spus că Putin este un "măcelar" și a afirmat că "acest om nu poate rămâne la putere". Cu toate acestea, Casa Albă a precizat ulterior că SUA nu a cerut schimbarea regimului.

Macron a declarat pentru postul de televiziune France 3: "Eu nu aș folosi aceste cuvinte".

El a adăugat că "trebuie făcut totul pentru a opri escaladarea situației" dacă se dorește să existe vreo speranță de a opri războiul Rusiei în Ucraina, potrivit The Guardian.

Un purtător de cuvânt al Ministerului ucrainean de Externe a declarat că Rusia își continuă eforturile de a "submina suveranitatea și integritatea teritorială a Ucrainei".

Acesta au adăugat că toate referendumurile "false" organizate de Rusia în teritoriile ocupate nu vor avea bază legală.

Rusia se va confrunta cu un răspuns și mai puternic din partea comunității internaționale, a declarat purtătorul de cuvânt, ceea ce îi va aprofunda și mai mult izolarea globală, potrivit Sky News.

Macron avertizează în privința unei escaladări "în cuvinte sau acțiuni" cu Rusia

Președintele francez Emmanuel Macron a avertizat duminică asupra riscului unei "escaladări" verbale cu Moscova, după ce președintele american Joe Biden l-a numit pe președintele rus Vladimir Putin "măcelar" din cauza invaziei sale în Ucraina.

Macron a declarat pentru postul de televiziune France 3 că, în opinia sa, sarcina sa este de a "obține mai întâi o încetare a focului și apoi retragerea totală a trupelor rusești prin mijloace diplomatice".

"Dacă vrem să facem asta, nu putem escalada nici în cuvinte, nici în acțiuni", a subliniat Macron, potrivit France 24.

Turcia și alte state trebuie să discute în continuare cu Rusia pentru a ajuta la încheierea războiului din Ucraina, a declarat, duminică, purtătorul de cuvânt al președintelui turc.

Ibrahim Kalin a mai spus la forumul internațional de la Doha că Kievul are nevoie de mai mult sprijin pentru a se apăra.

"Dacă toată lumea arde podurile cu Rusia, atunci cine va mai vorbi cu ei la sfârșitul zilei. Ucrainenii trebuie să fie sprijiniți prin toate mijloacele posibile pentru a se putea apăra... dar cazul Rusiei trebuie să fie auzit, într-un fel sau altul", a spus Kalin, potrivit Sky News.

Kievul acuză Rusia că a distrus depozitele de combustibil și alimente din Ucraina

Rusia a început să distrugă depozitele ucrainene de combustibil și alimente, ceea ce înseamnă că guvernul va trebui să disperseze stocurile celor două în viitorul apropiat, a declarat duminică consilierul ministrului ucrainean de interne Vadim Denișenko.

Vorbind la televiziunea locală, Denișenko a mai spus că Rusia aduce forțe la granița ucraineană prin rotație și ar putea face noi încercări de a avansa în invazia sa în Ucraina, conform France 24.

Autoproclamata Republică Populară Luhansk din estul Ucrainei, susținută de Rusia, ar putea organiza în curând un referendum privind aderarea la Rusia, a declarat liderul separatist local Leonid Pasechnik, potrivit agenției de știri ruse de stat RIA, citată de BBC.

În februarie, președintele rus Vladimir Putin a anunțat că recunoaște independența celor două regiuni separatiste din sud-estul Ucrainei.

Programul Națiunilor Unite pentru Dezvoltare (PNUD) afirmă că, dacă războiul din Ucraina nu se va încheia în curând, 90 la sută din populația țării ar putea cădea în sărăcie.

"Vedem în toată țara că oamenii și-au pierdut mijloacele de trai", a declarat Achim Steiner, administratorul PNUD, pentru Al Jazeera, în marja Forumului de la Doha, aflat în desfășurare.

"Economia suferă în mare parte consecințele constrângerilor lanțului de aprovizionare, dar și serviciile municipale de bază sunt din ce în ce mai mult în imposibilitatea de a funcționa", a adăugat Steiner.

Secretarul de stat al SUA, Antony Blinken, a spus că SUA nu au o strategie de a schimba regimul din Rusia, după ce președintele Joe Biden a afirmat că președintele rus Vladimir Putin "nu poate rămâne la putere".

"Cred că președintele, Casa Albă, au făcut precizarea ultima dată... că, pur și simplu, președintele Putin nu poate fi împuternicit să poarte război sau să se angajeze într-o agresiune împotriva Ucrainei sau a oricui altcineva", a declarat Blinken în timpul unei vizite la Ierusalim.

"După cum știți și după cum ne-ați auzit spunând în mod repetat, noi nu avem o strategie de a schimba regimul în Rusia sau oriunde în altă parte, de altfel", a subliniat secretarul de stat al SUA, potrivit Sky News.

Rusia a atacat ținte militare din orașul Liov, din vestul Ucrainei, în apropiere de granița cu Polonia, cu rachete de croazieră de înaltă precizie, a precizat, duminică, Ministerul rus al Apărării.

Forțele lui Putin au lovit cu rachete cu rază lungă de acțiune un depozit de combustibil folosit de forțele ucrainene în apropiere de Liov și au folosit rachete de croazieră pentru a lovi o fabrică din oraș folosită pentru repararea sistemelor antiaeriene, stații radar și lunete pentru tancuri, a precizat ministerul, potrivit Sky News.

Ministerul ucrainean al Apărării a afirmat, duminică, că fenomenul corupției afectează trupele rusești staționate în Belarus și că soldații au vândut combustibil și provizii sau au schimbat echipamente militare pe alcool.

De asemenea, armata ucraineană a afirmat că Rusia a pierdut 582 de tancuri, 1.664 de vehicule blindate, 294 de piese de artilerie, 93 de sisteme de rachete cu lansare multiplă (MLRS), 52 de sisteme antiaeriene, 1.144 de alte vehicule terestre și 73 de cisterne de combustibil, notează Sky News.

Individul suspectat de spionaj a fost arestat la locul unuia dintre cele două atacuri cu rachetă de sâmbătă.

Anunțul a fost făcut de guvernatorul regiunii Liov, Maksim Kozîţki, relatează The Associated Press.

Poliţia a stabilit că suspectul a filmat o rachetă care se îndrepta către o ţintă, lovind-o, potrivit guvernatorului.

Poliţia a descoprit pe telefonul suspectului poze ale unor puncte de control din regiune, transmite Associated Press, citat de news.ro.

Aceste imagini au fost trimise către două numere de telefon ruseşti, mai declară Kozîţki.

Rachete ruse au lovit o instalaţie de stocare de petrol şi o instalaţie industrială, fiind rănite cel puţin cinci persoane.

Aproape 9.000 de cetăţeni ucraineni au intrat sâmbătă în România

Pe data de 26 martie, în interval de 24 de ore, prin punctele de frontieră au intrat în România 70.360 de persoane, dintre care 8.943 cetăţeni ucraineni - în creştere cu 3% faţă de ziua precedentă.

Pe la frontiera cu Ucraina au intrat în România 4.791 cetăţeni ucraineni (în creştere cu 9,8%), iar pe la cea cu Republica Moldova au intrat 2.361 cetăţeni ucraineni (în scădere cu 12%).

De la declanşarea acestei crize şi până sâmbătă, la ora 24,00, la nivel naţional au intrat în România 555.166 de cetăţeni ucraineni, transmite IGPF.

Ministrul german de Finanţe: Destinaţia Fondului de redresare al UE ar putea fi schimbată în contextul războiului din Ucraina

„Având în vedere situaţia schimbată, sunt deschis să prioritizez fondurile disponibile”, a declarat acesta pentru ziarul Frankfurter Allgemeine Sonntagszeitung.

Ministrul care conduce partidul democraţilor liberi (FDP), care este pro-business, a adăugat că ceea ce este nevoie sunt ”investiţii în infrastructură, energie şi competitivitate, dar nu mai mult consum de stat şi reforme amânate” a declarat sâmbătă ministrul german de Finanţe Christian Lindner, transmite Reuters.

Republica separatistă Osetia de Sud trimite soldaţi în sprijinul ocupanților ruși.

Osetia de Sud, republică separatistă din Georgia, a anunţat sâmbătă că a trimis soldaţi în Ucraina pentru "a ajuta la apărarea Rusiei", în cea de-a 31-a zi de la invadarea teritoriului ucrainean de către forţele ruse, informează AFP.

"Băieţii noştri îşi vor îndeplini cu mândrie datoria militară", a declarat pe Telegram liderul acestei republici autoproclamate, Anatoli Bibliov.

El a afirmat că soldaţii "înţeleg perfect că ei se duc să apere Rusia, că ei se duc să apere de asemenea Osetia".

"Dacă fascismul nu va fi zdrobit în teritorii îndepărtate, el se va manifesta din nou mâine aici", a continuat liderul Osetiei de Sud, recurgând la o frazeologie apropiată de cea utilizată de preşedintele rus Vladimir Putin, care a vorbit despre "denazificare" referitor la Ucraina.

Mii de ruşi au manifestat la Praga împotriva lui Putin

Câteva mii de manifestanţi, majoritatea ruşi, s-au adunat sâmbătă la Praga pentru a denunţa ofensiva militară ordonată de preşedintele rus Vladimir Putin asupra Ucrainei şi pentru a cere încetarea războiului.

Circa 5.000 de persoane, potrivit organizatorilor, au traversat centrul istoric al capitalei cehe Praga, scandând "Rusia fără Putin", "Libertate pentru Rusia, pace pentru Ucraina" sau "Putin nu este Rusia", transmite AFP.

„Republica Cehă găzduieşte 40.000 de ruşi şi până acum aceşti ruşi nu erau cunoscuţi de cehi. Vrem să arătăm că ruşii care trăiesc aici sunt împotriva lui Putin, împotriva războiului, că ei susţin Ucraina", a declarat organizatorul manifestaţiei, Anton Litvin, artist şi militant care trăieşte la Praga de doi ani.

Preşedintele ucrainean Volodimir Zelenski a reafirmat, sâmbătă noapte, că ţara sa are nevoie de sprijin militar, subliind că securitatea Europei este în risc.

„Armamentul este ceea ce au partenerii noştri. Acesta este ceea ce este acoperit cu praf la depozitele lor. La urma urmei, totul este pentru libertate, nu numai în Ucraina, ci pentru libertate în Europa. Deci cine conduce comunitatea euro-atlantică? Mai este Moscova din cauza intimidării?”, a adăugat el.

Referindu-se la cei care apără oraşul-port asediat Mariupol, el a continuat:

"Le doresc cel puţin un procent din curajul lor celor care se gândesc de 31 de zile cum să transfere câteva zeci sau două avioane sau tancuri...Ucraina nu poate doborî rachetele ruseşti folosind puşti, mitraliere, care sunt prea multe în provizii. Şi este imposibil să deblochezi Mariupol fără un număr suficient de tancuri, alte vehicule blindate şi, desigur, avioane. Toţi apărătorii Ucrainei ştiu asta. Toţi cei care apără Mariupol ştiu asta. Mii de oameni ştiu asta - cetăţeni, civili care mor acolo în blocada. Statele Unite ştiu asta. Toţi politicienii europeni ştiu. Le-am spus tuturor. Şi acest lucru ar trebui să fie cunoscut cât mai curând posibil de cât mai mulţi oameni de pe Pământ. Pentru ca toată lumea să înţeleagă cui şi de ce pur şi simplu i-a fost frică să prevină această tragedie. Frică să ia pur şi simplu o decizie", a mai spus Zelenski.

Şeful diplomaţiei americane, Antony Blinken, a ajuns în Israel pentru o întâlnire "istorică", în deşertul Negev, cu omologii săi din ţările arabe care şi-au normalizat relaţiile cu statul evreu, în cadrul unui turneu prin Orientul Apropiat şi Africa de Nord, comentează AFP.

Ajuns sâmbătă seară la Tel Aviv, Antony Blinken urmează să se întâlnească duminică după-amiază cu omologii săi din Israel, Emiratele Arabe Unite (EAU), Maroc, Bahrain şi Egipt la Sde Boker, în sudul Israelului. Întâlnirea a fost descrisă drept "istorică" de şeful diplomaţiei israeliene, Yair Lapid.

Marea Britanie ar putea ridica sancţiunile împotriva Rusiei, dacă Moscova pune capăt invaziei din Ucraina, a anunțat ministrul de externe britanic.

Oligarhii, băncile şi companiile ruse ar putea avea sancţiunile ridicate dacă preşedintele Rusiei, Vladimir Putin, îşi pune capăt invaziei Ucrainei şi se angajează să "nu mai agreseze", a declarat ministrul de Externe al Marii Britanii, Liz Truss, relatează BBC, preluat de news.ro.

Ea a declarat pentru ziarul Sunday Telegraph că ameninţarea cu sancţiuni va fi menţinută dacă preşedintele rus va ataca din nou.

Generalul rus Iakov Rezanţev a fost ucis într-un atac în apropierea oraşului Herson, din sud, potrivit Ministerului Apărării al Ucrainei, relatează BBC, potrivit news.ro.

Rezanţev a fost comandantul celei de-a 49-a armate combinate a Rusiei.

Un oficial occidental a spus că este al şaptelea general care a murit în Ucraina, de la începutul invaziei.