Raportul MCV: Parlamentul si Avocatul Poporului, institutiile cele mai criticate. Laude pentru ANI, DNA, ICCJ si CSM

Cititi in articol:
-► DNA: Raportul MCV reconfirma calitatea activitatii anticoruptie
-► Experti tehnici: Din moment ce rapoartele MCV continua, inseamna ca nu am ajuns inca la punctul final
-► Cazanciuc: Raportul MCV are sase recomandari pentru Ministerul Justitiei. Una se refera la procurorul sef DIICOT

Parlamentul primeste cele mai multe "bile negre" in raportul MCV (Mecanismul de Cooperare si Verificare) pentru Romania, publicat miercuri.

Una dintre nemultumiri vizeaza nerespectarea de catre Parlament a hotararilor Curtii Constitutionale care a dat, in 2014, o serie de decizii pornind de la posibile amendamente la Constitutie, la modificari ale codurilor penale sau referitor la incompatibilitati.

"Judecatorii si procurorii au respectat in mod constant deciziile Curtii. Desi unele decizii au reprezentat o provocare pentru sistemul de justitie, necesitand adaptarea metodelor de lucru, imbunatatirea respectului pentru drepturile fundamentale este perceputa ca un pas important in consolidarea si modernizarea sistemului de justitie”, se arata in raport, precizandu-se ca in timp ce Ministerul Justitiei a modificat in timp legile in urma unor decizii ale CC, exista "cazuri clare unde Parlamentul nu a respectat deciziile CC", un exemplu dat in raport fiind cel al senatorului PNL Akos Mora.

Citește și

Guvernul anunta o posibila reducere a TVA-ului. Ce spune Victor Ponta despre consultarile de la Cotroceni

Trucul prin care s-a câștigat marele premiu de peste 9 milioane de euro la 6 din 49. Biletul a costat 4.413 lei

Totodata, raportul remarca faptul ca stabilitatea cadrului juridic in materie de integritate a ramas "problematica", urmare a unor tentative in Parlament de a se modifica elemente ale acestui cadru. "Cu toate ca niciuna dintre aceste incercari nu a devenit text de lege, nu a existat nicio dovada ca implicatiile in ceea ce priveste situatiile de incompatibilitate sau riscurile de coruptie au fost evaluate in prealabil si nu a existat nicio consultare cu ANI pe acest subiect", sustin expertii europene.

O problema "deosebita" ce implica Parlamentul este cea legata de normele privind situatiile de incompatibilitate in cazul alesilor locali, cum ar fi primarii.

Raportul consemneaza faptul ca acest aspect nu a mai fost supus votului Parlamentului ulterior votului din decembrie 2013, dar noteaza ca "persista sentimentul clar ca nu exista un consens in Parlament in favoarea adoptarii unor legi stricte in materie de integritate".

Documentul arata ca aplicarea de catre Parlament a deciziilor ANI confirmate in instanta este "in continuare inegala", in pofida sperantei ca reformele vor spori "gradul de aplicare automata" a acestora.

"Intr-un caz emblematic, solutia n-a fost gasita decat dupa ce senatorul in cauza si-a dat demisia. intr-un alt caz, Camerei Deputatilor i-au trebuit mai multe luni sa ia o decizie, in pofida argumentelor conform carora normele in vigoare fac ca respectarea unei hotarari judecatoresti definitive sa se faca acum in mod automat. Un nou caz, al unui deputat care a fost declarat incompatibil, este in asteptarea unei decizii in Parlament", se arata in raport.

CE critica faptul ca, in cea mai mare parte a anului 2014, Parlamentul nu a raspuns cererilor DNA de ridicare a imunitatii unor parlamentari pentru a permite initierea de anchete si aplicarea masurilor de detentie preventiva. "Aceasta tendinta a fost inversata in ultima parte a anului 2014, cand Parlamentul a ridicat imunitatea mai multor parlamentari anchetati de DNA intr-un dosar important de coruptie", scrie in raport, adaugand ca raspunsul Parlamentului la solicitarile DNA pare "arbitrar si lipsit de criterii obiective".

Expertii CE puncteaza faptul ca respingerea Legii amnistiei de catre Parlament in noiembrie 2014 a transmis "un semnal pozitiv" in ceea ce priveste opozitia fata de o lege care ar conduce la exonerarea unor persoane condamnate pentru infractiuni de coruptie. "Cu toate acestea, faptul ca la numai o saptamana de la acest vot ideea unui nou proiect de lege privind amnistia colectiva a fost din nou vehiculata in Parlament sugereaza ca dezbaterea pe acest subiect nu a fost inchisa", atrag ei atentia.

Avocatul Poporului, criticat pentru necontestarea unor OUG

Ca si precedentele rapoarte sunt amintite ordonantele de urgenta, mentionandu-se faptul ca CC a criticat numarul acestora precum si nerespectarea criteriilor de urgenta.

Raportul arata ca actualul Avocat al Poporului, ales in aprilie cu sprijinul unui singur partid, desi raportul MCV din iulie 2012 recomanda ca acesta sa beneficieze de sprijinul tuturor formatiunilor politice, considera ca nu trebuie sa se implice in chestiuni ce privesc echilibrul puterilor in stat.

Expertii critica aceasta atitudine a Avocatului Poporului, care a decis sa nu se amestece in cazul ordonantelor de urgenta vizand chestiuni politice. Este data ca exemplu OUG privind migratia alesilor locali, precizandu-se ca aceasta chestiune ar fi putut fi clarificata mai repede, daca Avocatul Poporului ar fi contestat ordonanta la CC, asa cum i s-a cerut (contestarea fiind facuta in cele din urma de partide).

DNA si ICCJ, laudate pentru lupta impotriva coruptiei la nivel inalt

"In ultimele rapoarte MCV au putut fi constatate rezultate mai bune in ceea ce priveste combaterea eficace a cazurilor de coruptie la nivel inalt, o tendinta care s-a confirmat in 2014. Acest lucru este valabil atat la nivelul urmaririi penale realizate de DNA, cat si in etapa judecarii cauzei de catre ICCJ. Acest lucru este, inca o data, o indicatie a faptului ca problema coruptiei ramane una majora", se arata in raport.

Documentul puncteaza faptul ca activitatea DNA in 2014 a acoperit "un spectru larg de cazuri de coruptie la nivel inalt, de la toate nivelurile functiei publice si implicand persoane publice din diferite partide politice" .

In acest sens, CE noteaza cresterea numarului investigatiilor DNA asupra unor cazuri de coruptie vizand judecatori si procurori, subliniind ca anul trecut au fost condamnati pentru coruptie 7 judecatori si 13 procurori.

Printre cazurile care au fost sesizate ICCJ s-au numarat condamnari definitive ale unui fost pemier, ale unor fosti ministri, parlamentari, primari si magistrati.

Raportul remarca insa faptul ca, in majoritatea cazurilor, executarea pedepsei in cazurile de coruptie este suspendata, desi acest lucru este "mai putin flagrant" la nivelul ICCJ.

Activitatea ANI, la nivel ridicat: 514 rapoarte finalizate in 2014

Expertii CE noteaza faptul ca activitatea ANI s-a mentinut la nivelul ridicat din 2013, anul trecut Agentia Nationala de Integritate finalizand 514 rapoarte in cazuri de incompatibilitate (cele mai multe - 294), conflict de interese administrativ sau penal sau inadvertente semnificative intre venituri si averi. Deciziile ANI au vizat, printre altele, magistrati, secretari de stat, 11 senatori, 28 de deputati sau 84 de primari.

Totodata, este remarcat faptul ca, in cazul deciziilor ANI contestate, 90% dintre ele au fost confirmate de instante.

O provocare cu care se confrunta ANI este cea privind implementarea deciziilor definitive ale instantelor referitoare la averile nejustificate, conflictul de interese sau cazurile de incompatibilitate. Autorii raportului subliniaza faptul ca ANI a initiat un proces de monitorizare a implementarii acestor decizii.

Ca si in precedentele rapoarte, si activitatea CSM este salutata, inclusiv politica de "toleranta zero" in privinta coruptiei in randul magistratilor.

Raportul mentioneaza faptul ca fata de precedentele rapoarte atacurile motivate politic la adresa judecatorilor si procurorilor s-au redus, dar au ramas o problema si in 2014, mai ales in cazurile de coruptie in care au fost implicate persoane publice influente. Sunt semnalate si cazuri in care Curtea Constitutionala a fost criticata dur de anumite persoane publice, un exemplu fiind legile Big Brother.

CE saluta implementarea noilor coduri, dar remarca inconsecvente in deciziile instantelor

Raportul remarca faptul ca adoptarea noilor coduri, importante pentru modernizarea sistemului judiciar din Romania, a reprezentant un succes la care au contribuit institutii cheie, Ministerul de Justitie, ICCJ, CSM si Procuratura.

Punerea in aplicare a noilor coduri (civil, de procedura civila, penal, de procedura penala) a demonstrat faptul ca "guvernul si sistemul judiciar au colaborat intr-un mod pragmatic si productiv," dar, la un an de la intrarea in vigoare a codurilor, raman multe aspecte legislative care nu au fost "solutionate". "Continua sa existe un nivel surprinzator de ridicat de inconsecvente in unele hotarari ale instantelor, aspect care va fi intotdeauna o sursa de ingrijorare", precizeaza raportul.

Accent pe combaterea micii coruptii

CE remarca lupta autoritatilor romane impotriva coruptiei la nivel inalt, dar atrage atentia ca trebuie sa combata si mica coruptie, precum si manifestarea acestui fenomen in educatie si sanatate.

"In sectorul educatiei, principala problema a fost reprezentanta de coruptia legata de examene, in special a bacalaureatului. Cazurile (semnalate) au inclus scurgerea continutului examenelor si faptul ca se inchid ochii la tentativele de copiere", se arata in raport, care evidentiaza rolul supravegherii video a examenelor la nivel national.

Totodata, in 2014 au existat mai multe condamnari in cazuri de coruptie in zona educatiei, inclusiv a unor oficiali din cadrul Ministerului Educatiei.

La nivel universitar, este criticat faptul ca institutiilor de invatamant superior nu li se cere "sa numeasca evaluatori externi atunci cand acorda grade universitate, o practica standard in multe tari".

Confiscarea averilor si recuperarea daunelor

O problema sesizata de raport o reprezinta recuperarea daunelor de catre stat sau de catre persoane private, in urma unor decizii definitive ale instantelor, chiar daca rapoartele arata o crestere a activelor confiscate de catre ANAF de la 5% in 2013 la 15% in 2014.

Comisia aminteste faptul ca recuperarea daunelor este responsabilitatea institutiilor financiare si ca, totodata, a fost inteleasa nevoia unor prevederi legale "pentru a face aceasta procedura mai eficienta".

Raportul noteaza ca situatia se complica si mai mult atunci cand este vorba de confiscarea unor proprietati sau bunuri precum masinile.

In cazurile de fraudare a fondurilor europene, CE atrage atentia asupra faptului ca sumele fraudate sunt returnate de la bugetul de stat, fara ca cei care comit frauda sa plateasca.

DNA: Raportul MCV reconfirma calitatea activitatii anticoruptie

Raportul MCV dat publicitatii miercuri reconfirma calitatea activitatii desfasurate de Directia Nationala Anticoruptie (DNA) si subliniaza sporirea increderii publice in aceasta institutie, remarcand insa, totodata, cresterea numarului cazurilor de coruptie in randul magistratilor, considera DNA.

"Raportul Comisei Europene reconfirma calitatea activitatii desfasurate de DNA, remarca diversitatea investigatiilor de coruptie desfasurate in anul 2014, la toate nivelurile functiei publice si implicand persoane publice din diferite partide politice si subliniaza sporirea increderii publice tradusa intr-un numar tot mai mare de sesizari primite de la cetateni", se arata intr-un comunicat remis MEDIAFAX de DNA.

Potrivit unitatii de parchet, in raport se consemneaza ca in dosarele instrumentate de DNA au fost trimise in judecata peste 1.000 de persoane, intre care opt parlamentari, doi prefecti si sapte presedinti de consilii judetene. Totodata, este mentionata o crestere a numarului cazurilor de coruptie in randul magistratilor, adaugand ca este "o forma extrem de coroziva de coruptie", mai arata DNA.

Astfel, consemneaza Directia, au fost trimisi in judecata 23 de judecatori si 12 procurori, dintre care sase cu functii de conducere. Referitor la aceste ultime cifre, DNA este de parere ca raportul insista ca nu reflecta o crestere a coruptiei in magistratura, ci intarirea capacitatii DNA de a identifica asemenea situatii, precum si dorinta cetatenilor de a se implica in semnalarea lor.

Tendinta pozitiva, continua reprezentantii DNA, s-a mentinut si in ceea ce priveste numarul si functiile persoanelor condamnate in cauze de coruptie ale acestei unitati de parchet. Astfel, intre cele peste 1.000 de persoane condamnate in 2014 se afla un premier, ministri, parlamentari, judecatori, procurori si primari, precum si personalitati influente din lumea afacerilor, tine sa sublinieze institutia condusa de Laura Codruta Kovesi.

"Ca expresie a intaririi increderii publice in institutie, la DNA s-au inregistrat aproape 5.000 de cazuri noi, ceea ce reprezinta a crestere accentuata in comparatie cu anul precedent. DNA a acordat atentie speciala recuperarii prejudiciilor in dosarele de coruptie, valoarea banilor si a bunurilor sechestrate fiind de 200 de milioane de euro, intre care 416 terenuri si 93 de autoturisme. Instantele au dispus, prin decizii de condamnare definitiva, confiscarea a circa 30 de milioane de euro, precum si a unui mare numar de bunuri, in timp ce compensatiile acordate partilor civile au fost de 274 de milioane euro", se mai arata in comunicat.

Totodata, adauga DNA, intr-o perspectiva mai larga asupra combaterii coruptiei la nivel inalt, raportul noteaza unele dificultati. "Pe de o parte, la solicitarile DNA de ridicare a imunitatii unor parlamentari, raspunsul Parlamentului a parut arbitrar si lipsit de criterii obiective. Pe de alta parte, rata de recuperare inregistrata de autoritatea competenta la executarea hotararilor judecatoresti este estimata la numai 5-15 % din activele care fac obiectul unei hotarari judecatoresti, ceea ce face ca sanctiunile aplicate sa aiba caracter mai descurajator, iar victima (care este adesea statul, in cazurile de coruptie) sa nu isi recupereze pierderea suferita", spun reprezentatii institutiei.

Referitor la cadrul legislativ anticoruptie, Raportul mentioneaza intrarea in vigoare a noilor coduri, in 2014, a reprezentat o schimbare majora pentru institutiile anticoruptie, intre care DNA. Reprezentantii DNA subliniaza, in acest context, ca au atras atentia asupra riscurilor ca unele prevederi ar putea sa afecteze eficienta investigatiilor si au semnalat o serie de aspecte pentru a fi incluse in amendamentele la noilor coduri. "Documentul Comisiei Europene remarca faptul ca prevederea din Codul de procedura penala privind controlul judiciar a fost declarata neconstitutionala, aspect sesizat de catre DNA. Ca urmare prevederea a fost modificata in sensul introducerii unor limite ale perioadei pe care poate fi luata masura controlului judiciar", se mentioneaza in acelasi comunicat.

DNA tine sa remarce si faptul ca raportul mentioneaza o buna cooperare a unitatii de parchet cu ICCJ, ANI, CSM, Politia si Ministerul Justitiei. "Ca un aspect deosebit, expertii comisiei au remarcat si activitatea serviciilor teritoriale din cadrul DNA. Astfel, ca urmare a unei vizite facute la Serviciul teritorial Cluj, acestia au constatat ca o echipa mica, formata din 5 procurori, sustinuti de ofiterii de politie judiciara si de SRI, a stabilit un parcurs substantial, constand in cazuri cu un presedinte de consiliu judetean, un primar de municipiu, politicieni, persoane cu functii cheie in invatamant si oameni de afaceri proeminenti", mai spun reprezentantii Directiei.

Experti tehnici: Din moment ce rapoartele MCV continua, inseamna ca nu am ajuns inca la punctul final

Expertii tehnici ai CE au declarat, miercuri, la Bruxelles, ca, din moment ce rapoartele MCV continua, inseamna ca Romania si Bulgaria mai au de lucru in ceea ce priveste respectarea standardele europene cu privire la combatarea coruptiei si a criminalitatii.

Intrebati daca, la noua ani de la instalarea MCV, cele doua tari se conformeaza acestor standarde, expertii au raspuns: "Din moment ce ne aflam in continuare aici, inseamna ca nu am ajuns inca la punctul final".

Totodata, nu au precizat daca Bulgaria si Romania vor fi separate intr-o viitoare evaluare in cadrul MCV, spunand ca aceasta este "o situatie ipotetica, cele doua tari fiind tratate in mod diferit, fiecare avand propriile merite".

Un nou raport MCV va fi realizat pe parcursul anului 2015, urmand a fi facut public in prima parte a lui 2016.

Anul acest este primul in care Comisia Europeana a facut public raportul direct catre mass media, fara a organiza o conferinta de presa, reprezentantii Comisiei Europene sustinand ca informatiile vor fi oferite prin reprezentantele Comisiei din tarile gazda si direct la sediul Comisiei pentru "toti cei care le solicita".

In briefingul tehnic in care au fost detaliate recomandarile si concluziile Mecanismului de Cooperare si Verificare facut public miercuri de Comisia Europeana, expertii care au contribuit la realizarea raportului au precizat ca Romania se afla intr-un progres continuu, problema adusa acum in discutie fiind aceea de a consolida progresele facute, pentru ca acestea sa devina ireversibile.

Expertii care au intocmit raportul MCV au precizat ca, de la ultimele evaluari, s-au imbunatatit atat chestiunile privind independenta sistemului judiciar si a nominalizarilor in sistem, cat si cea a respectarii hotararilor judecatoresti.

"Raportul vorbeste despre cum a functionat sistemul in aceste privinte si unde apar in continuare neajunsuri. Vorbeste si despre incercarile importante care s-ar putea sa apara in aceste domenii in urmatoarele luni. De importanta in ultimul an in special a fost ultima faza de modernizare a codurilor legislative din Romania. Este un proces dificil, bineinteles, dar veti vedea si in raportul nostru ca aratam ca aceasta incercare a fost trecuta cu succes in Romania“, au precizat expertii.

Acestia au nominalizat ca exemple de buna functionare atat Inalta Curte de Casatie si Justitie, cat si Consiliul Suprem al Magistraturii, precum si Agentia Nationala de Integritate. in cazul ANI s-a scos in evidenta faptul ca un mare procent din hotararile ANI au fost reconfirmate in instanta, insa s-a remarcat si in acest raport ca Parlamentul inca "ezita" sa aplice anumite decizii ale ANI confirmate in instanta.

"In ceea ce priveste integritatea, s-a discutat despre atitudinea Parlamentului. Raportul nostru arata ca hotararile judecatoresti din acest domeniu trebuie sa fie aplicate mai bine in Parlament. In privinta coruptiei, raportul arata rezultate consecvente in ceea ce priveste urmarirea penala si aducerea in instanta a cazurilor de coruptie de nivel inalt. Se pune insa problema in continuare a blocarii in Parlament a inceperii unor urmariri penale“, au mai spus expertii.

Una dintre cele mai importante probleme semnalate, care se regaseste si in recomandari, face trimitere la hotararile diferite pe care le dau instante diferite asupra aceleiasi spete sau chiar asupra aceluiasi dosar.

"In Romania au existat imbunatatiri in ultimul an, mai ales in cazul inaltei Curti de Casatie si Justitie, dar de multe ori se ajunge intr-o situatie in care, pentru cazuri similare, s-ar putea sa existe hotarari divergente dictate de doua curti de apel din colturi diferite ale tarii. Nu exista o coerenta a jurisprudentei din categoria celei care se regaseste in majoritatea statelor membre", au precizat expertii tehnici ai CE.

Cazanciuc: Raportul MCV are sase recomandari pentru Ministerul Justitiei. Una se refera la procurorul sef DIICOT

Ministrul Justitiei, Robert Cazanciuc, a declarat miercuri ca raportul MCV contine sase recomandari adresate institutiei pe care o conduce, una dintre acestea referindu-se la nominalizarea unui procuror sef al DIICOT, in baza unei proceduri transparente si bazate pe merit.

O a doua recomandare se refera la participarea ministrului Justitiei la efectuarea unei evaluari a procedurii de numire in functii de conducere din magistratura, "pentru ca in decembrie 2015 sa existe o procedura clara si detaliata", a adaugat ministrul Justitiei.

"Cu privire la aceste doua recomandari, as face cateva scurte observatii. Procedura de numire a procurorului sef DIICOT va respecta cu strictete prevederile legale in vigoare si, cu siguranta, in urma derularii unei proceduri, aceasta structura va avea la conducere un procuror care va respecta exigentele de profesionalism si integritate. in ceea ce priveste o evaluare normativa a procedurii de numire in functii de conducere la nivelul magistraturii, va fi nevoie de un dialog mai strans cu reprezentantul Comisiei Europene", a mai spus Robert Cazanciuc, intr-o conferinta de presa.

Cea de-a treia recomandare adresata Ministerului Justitiei (MJ) se refera la elaborarea, impreuna cu CSM, a planului de actiune pentru implementarea si dezvoltarea sistemului judiciar, cu termene foarte clare. "Strategia a fost adoptata impreuna cu sistemul judiciar, impreuna cu mai multe ONG-uri care au fost consultate in acest proiect. Cu siguranta ca asa se va intampla si in legatura cu planul de actiune", a spus Cazanciuc.

A patra recomandare se refera la explorarea solutiilor pragmatice care sa asigure accesul la instante, a mai precizat ministrul Justitiei.

Cazanciuc sustine ca exista un dialog pe mai multe planuri cu CSM, pentru a fi asigurat un bun acces la actul de justitie.

"O a cincea recomandare este imbunatatirea colectarii datelor statistice privind valorificarea bunurilor confiscate si asigurarea faptului ca noua agentie poate realiza managementul bunurilor sechestrate si va lucra cu ANAF, pentru a creste procentul de valorificare. Avem aprobarea Guvernului din decembrie pentru a infiinta aceasta agentiei cu termen de operationalizare martie 2015. in aceasta perioada vor fi luate mai multe decizii pentru a face operationala aceasta agentie, inclusiv angajarea in dezbateri cu ONG-urile, pentru a aduna toate informatiile in asa fel incat sa facem o institutie viabila, nu doar o forma fara fond", a subliniat ministrul Justitiei.

In fine, a sasea recomandare adresata MJ are legatura cu folosirea strategiei nationale anticoruptie pentru a identifica domeniile expuse la coruptie si pentru a elabora masuri educative si preventive, cu sprijinul organizatiilor neguvernamentale. "Rezultatele obtinute pana in momentul de fata in cadrul strategiei nationale anticoruptie, practic cea mai importanta platforma de prevenire a coruptiei la nivelul administratiei publice, vor fi valorificate in cadrul proiectului nostru de a prelungi acest proiect si dupa 2015", a adaugat Robert Cazanciuc.

Tot referitor la raportul MCV, ministrul Justitiei a concluzionat faptul ca o consolidare a procesului de reforma reprezinta o prioritate majora pentru institutia pe care o conduce, dar si pentru Guvernul Romaniei.

"Desi Romania si Comisia Europeana au sustinut, in mod constant, ca nu exista o legatura intre MCV si aderarea la spatiul Schengen, in fiecare raport exista o contributie la conturarea deciziilor statelor membre. in acest context, actualul raport ne permite sa acceptam un dialog cu statele membre, pentru obtinerea unei decizii favorabile Romaniei de aderare la spatiul Schengen in cel mai scurt timp posibil", a conchis ministrul.

Articol recomandat de sport.ro

FOTO Fostul jucător de la Real Madrid și-a tatuat numele copilului, apoi a aflat că nu el este tatăl