DOCUMENT. Avocatul Poporului cere Ministerului Sănătății o listă cu afecțiunile pentru care nu se recomandă vaccinarea
Avocatul Poporului a transmis, miercuri, un raport oficial referitor la câteva situații care s-au evidențiat în timpul pandemiei și care au generat greutăți de ordin financiar, material și social persoanelor care s-au confruntat cu astfel de dificultăți.
Astfel, Avocatul Poporului a analizat patru subiecte:
- salariul de bază minim brut pe țară garantat în plată;
- șomajul;
- executarea necorespunzătoare a contractelor individuale de muncă;
- problemele apărute în practică în ceea ce privește vaccinarea obligatorie și testarea personalului angajat, ca urmare a pandemiei.
CITEȘTE AICI RAPORTUL INTEGRAL
Iată concluziile transmise:
Testarea pentru depistarea virusului SARS-CoV-2
Referitor la testarea pentru depistarea virusului SARS-CoV-2, din cele arătate în prezentul raport, au rezultat o serie de aspecte negative care conduc la împărțirea angajaților/cetățenilor în două categorii, cu drepturi și șanse inegale în a-și câștiga existența și asigura traiul familiei prin muncă.
Avocatul Poporului spune că această împărțire se face pe criterii arbitrare, fără corespondent în legislația internă și internațională în materia dreptului la muncă și protecție socială și cu consecințe grave și iremediabile asupra esenței umane, respectiv a demnității omului. Or, într-o asemenea situație este absolut necesară intervenția statului într-un mod de natură a restabili ordinea de drept și a garanta în egală măsură atât respectarea dreptului la muncă și protecție socială cât și a dreptului la ocrotirea sănătății.
"În acest sens, apreciem că se impune, în esență, luarea unor măsuri de natură a proteja angajații și totodată, reconsiderarea listei programelor naționale de sănătate, astfel încât să fie introdus cu prioritate un program național de testare pentru depistarea persoanelor infectate cu coronavirus SARS-CoV-2, suportat din bugetul de stat, alături de celelalte programe naționale de sănătate ( ex. Programul naţional de supraveghere şi control al tuberculozei ori HIV)", arată raportul.
Avocatul Poporului transmite că această din urmă propunere se justifică prin următoarele:
- COVID-19 este introdus în Anexa 1 LISTA cuprinzând urgenţele medico-chirurgicale, precum şi bolile infectocontagioase din grupa A, pentru care asiguraţii beneficiază de indemnizaţie pentru incapacitate temporară de muncă, fără îndeplinirea condiţiei de stagiu de asigurare - Hotărârea Guvernului nr. 423/2020;
- Serviciile medicale şi medicamentele pentru tratarea cazurilor de COVID-19 şi a complicaţiilor acestora se acordă tuturor persoanelor aflate pe teritoriul României şi se suportă din bugetul Fondului naţional unic de asigurări sociale de sănătate- art. 1 din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 20/2021;
- vaccinurile împotriva COVID-19 fac deja parte din Programul național de boli transmisibile, finanțat de bugetul de stat - Ordinul ministrului sănătății nr. 1087/2021.
În ceea ce privește Propunerea legislativă privind stabilirea unor măsuri în domeniul sanitar, pe perioada stării de alertă, pentru personalul din cadrul unor unități publice și private (Pl-x. 545/2021) institutiția a transmis că acesta are o abordare pur tehnică a situației angajaților nevaccinați impunând sancțiuni de la suspendarea contractului de muncă până la încetarea acestuia.
Raportându-se la proiectul legislativ, AP apreciază că acesta trebuie văzut dincolo de scopul vizat de propunerea legislativă menționată și anume combaterea efectelor pandemiei.
În acest context, considerăm că trebuie conștientizată importanța menținerii raporturilor de muncă, adoptarea unor reglementări fără încălcarea legislației muncii, pe de o parte, iar, pe de altă parte, evitarea efectelor iremediabile asupra funcționării viitoare a societății. Sistemul legislativ permite găsirea unor soluții legale care pot fi aplicate astfel încât să se poată menține stabilitatea și securitatea raporturilor de muncă.
În concluzie, oricare ar fi soluția legislativă adoptată, aceasta trebuie să stăruie pentru menținerea raporturilor de muncă - principalul motor al economiei și al societății - și al nivelului de trai decent al individului.
Avocatul poporului susține că este necesară adaptarea cadrului legal și administrativ în vederea unei mai bune gestionări a situațiilor/cazurilor generate de infecția cu virusul SARS-CoV-2 la locul de muncă.
Avocatul Poporului cere Ministerului Sănătății o listă de afecțiuni pentru care nu se recomandă vaccinarea
În acest sens, institușia a făcut câteva recomandări de ordin legislativ și de ordin administrativ.
În ceea ce privește recomandările administrative, Avocatul Poporului solicită:
- întocmirea de către Ministerul Sănătății a unei liste cu afecțiunile pentru care nu se recomandă vaccinarea;
- întocmirea de către Institutul Național de Sănătate Publică a unui un ghid de gestionare a situațiilor/cazurilor generate de infecția cu virusul SARS-CoV-2 la locul de muncă și diseminarea acestuia prin mijloace specifice;
- testarea să se facă de către un furnizor de servicii medicale cu care angajatorul încheie un contract, cu posibilitatea evaluării concrete, după caz, a stării de sănătate a angajatului, prin efectuarea unei anamneze care să cuprindă întrebări edificatoare din sfera patologiei prezente precum și a altor afecțiuni preexistente cu simptome similare.
În ceea ce privește propunerea legislativă privind stabilirea unor măsuri în domeniul sanitar, pe perioada stării de alertă, pentru personalul din cadrul unor unități publice și private (Pl-x. 545/2021) observăm că acesta are o abordare pur tehnică a situației angajaților nevaccinați impunând sancțiuni de la suspendarea contractului de muncă până la încetarea acestuia.
În concluzie, oricare ar fi soluția legislativă adoptată, aceasta trebuie să stăruie pentru menținerea raporturilor de muncă - principalul motor al economiei și al societății - și al nivelului de trai decent al individului.
Avocatul Poporului: Salariul minim brut nu acoperă valoarea coșului de consum
Avocatul Poporului transmite că în ceea ce privește salariul de bază minim brut pe țară garantat în plată, în prezent de 2.550 lei, este de necontestat faptul că acesta este insuficient pentru acoperirea nevoilor traiului de zi cu zi al unei familii. Raportat la calculele făcute, se poate concluziona, că așa cum se prezintă acesta în prezent, nu acoperă nici măcar valoarea coșului de consum pentru o persoană adultă singură.
Conform instituției citate, stabilirea unui salariu minim brut pe țară garantat în plată decent, raportat la realitățile economice ale României ar avea ca efect, printre altele:
- reducerea numărului persoanelor care trăiesc în pragul sărăciei (aproximativ 1,3 milioane salariați );
- accesul la serviciile medicale, prin asigurarea accesului la serviciile private de sănătate; un exemplu simplu, în acest sens, l-ar constitui accesul la serviciile medicale stomatologice, care, lipsește aproape cu desăvârșire în rețeaua serviciilor medicale acordate de stat;
- facilitarea șanselor copiilor din familiile cu salariul de bază minim brut pe țară garantat în plată, de a beneficia de o educație corespunzătoare;
- creșterea nivelului de trai prin acordarea creșterii capacității de cumpărare (ex. achiziționarea unei locuințe care să respecte standardele minime de locuit etc. și alte asemenea).
Avocatul Poporului cere măsuri clare pentru scăderea șomajului și critică statul că apelează la forță de muncă externă
Avocatul Poporului transmite că trebuie luate în continuare o serie de măsuri pentru creșterea șanselor de ocupare a persoanelor aflate în căutarea unui loc de muncă, stimularea angajatorilor pentru încadrarea în muncă a șomerilor, crearea de noi locuri de muncă, precum și prin creșterea calificării și profesionalizării forței de muncă din România, respectiv creșterea numărului de cursuri de calificare organizate pentru șomeri în meseriile cerute de agenții economici.
Astfel, creșterea șanselor de ocupare a locurilor de muncă pentru persoanele aflate în căutarea unui loc de muncă se poate realiza prin campanii de informare și consiliere profesională, prin medierea muncii, prin stimularea mobilității forței de muncă, etc.
Pe de altă parte, instituția mai spune că deși la nivelul țării există un deficit de forță de muncă înregistrat în domenii precum cel al construcțiilor de clădiri, de drumuri, în restaurante, transporturi rutiere, hoteluri și panificație, statul român apelează la forță de muncă externă.
