Raport: Încrederea în presa din România a scăzut în 2022 cu 11 procente faţă de anul 2020
În faţa unei actualităţi anxioase şi deprimante (pandemia de COVID-19, războiul din Ucraina, criza economică), o mare parte a publicului din întreagă lume a ales să evite jurnalele de ştiri, potrivit unui studiu publicat miercuri, relatează AFP.
Particular, în România, încrederea publicului în știri a scăzut considerabil în comparație cu eșantionul global pe care s-a realizat studiul Digital News Report 2022, coordonat de Universitatea Oxford.
"Aceste rezultate reprezintă o adevărată provocare pentru industria informaţiilor: subiectele pe care jurnaliştii le consideră cele mai importante - crize politice, conflicte internaţionale sau pandemii - par să fie tocmai acelea care acţionează ca un factor de respingere pentru anumite persoane", a declarat autorul principal al acestui studiu realizat de Institutul Reuters, Nic Newman.
Acest raport anual despre informaţia digitală are la bază sondaje online realizate de compania YouGov pe un eşantion de 93.000 de persoane în 46 de ţări.
În 2022, sondajele au fost realizate la sfârşitul lunii ianuarie şi începutul lunii februarie. O altă serie similară s-a desfăşurat în aprilie pe un eşantion de 5.000 de persoane în cinci ţări (Regatul Unit, Statele Unite, Germania, Polonia şi Brazilia) pentru a completa rezultatele iniţiale ţinând cont de războiul din Ucraina, care a început spre sfârşitul lunii februarie.
În total, aproape patru respondenţi din zece (38%) au spus că li se întâmplă să evite în mod intenţionat ştirile, în comparaţie cu anul 2017 când acest procent era de doar 29%. În cinci ani, procentul s-a dublat în Brazilia (54%) şi în Regatul Unit (46%).
Această dorinţă de a evita ştirile - sau, cel puţin, de a le tria - este mai puţin accentuată în două ţări din Europa de Nord - Finlanda şi Danemarca, ambele cu 20% - şi în Japonia (14%).
Pentru a se justifica, aproape jumătate (43%) dintre respondenţii care evită ştirile s-au declarat descurajaţi de caracterul lor repetitiv, în special în cazul ştirilor despre COVID-19 şi despre politică.
Anxietate
Peste o treime (36%) dintre ei au spus că astfel de ştiri le afectează moralul (mai ales persoanele sub 35 de ani, precum şi populaţia generală din Marea Britanie şi Statele Unite).
"Evit în mod intenţionat lucrurile care îmi provoacă anxietate şi cele care pot avea un impact negativ asupra vieţii mele de zi cu zi. Fac în aşa fel încât să evit să citesc ştirile despre morţi şi despre catastrofe", a declarat un rezident britanic de 27 de ani, citat într-o manieră anonimă în acest raport.
În plus, 17% dintre respondenţii care evită ştirile spun că acestea pot să îi ducă spre certuri pe care ar prefera să le evite. Iar pentru 16% dintre ei, ştirile actuale fac să se nască în interiorul lor un sentiment de neputinţă.
De asemenea, 8% dintre ei (în rândul cărora s-a constatat un procent mare de tineri) evită ştirile întrucât le consideră prea complicate pentru a fi înţelese. Potrivit cercetătorilor, o astfel de constatare ar putea să determine companiile mass-media "să folosească un limbaj mai simplu şi să explice mai bine subiectele complexe".
În acelaşi timp, 29% dintre oamenii care evită ştirile consideră că acestea sunt părtinitoare şi că nu pot să aibă încredere în ele.
În mod global, ediţia din 2022 a acestui raport arată o scădere a încrederii în mass-media după o creştere înregistrată anul trecut (42% dintre respondenţi au încredere, comparativ cu 44% în 2021).
Finlanda este ţara în care această încredere se află la cel mai înalt nivel (69%), iar Statele Unite şi Slovacia sunt statele în care încrederea în mass-media a atins cel mai scăzut nivel (26%). În România, el se situează în prezent la 33%, în scădere, conform raportului, publicat pe site-ul Institutului Reuters.
Raportul din 2022 confirmă că publicul tânăr se distanţează tot mai mult de mass-media tradiţionale şi accesează ştiri prin intermediul unor reţele de socializare, precum TikTok.
Institutul Reuters pentru studii jurnalistice face parte din Universitatea Oxford din Marea Britanie.
Încrederea în presa din România a scăzut în 2022 cu 11 procente faţă de anul 2020
Încrederea în presa din România a scăzut în 2022 cu 11 procente faţă de anul 2020, iar încrederea în ştiri este, de asemenea, în scădere şi, totodată, a scăzut numărul celor care plătesc pentru ştirile online, informează Digital News Report, lansat miercuri de echipa de cercetare a Facultăţii de Jurnalism şi Ştiinţele Comunicării din cadrul Universităţii din Bucureşti.
Încrederea în presă a scăzut în România, ajungând, în 2022, la 33% faţă de 44% în 2020 şi 42% în 2021, iar procentul celor care nu au încredere în presă este în creştere în 2022 - 31%, faţă de 2020 - 24%, şi 2021 - 29%. Cei care nu au "nici încredere, nici neîncredere" este, de asemenea, mai mare în 2022 - 35%, faţă de 2020 - 32%, şi 2021 - 29%, potrivit raportului.
Potrivit studiului, persoanele care sunt interesate de ştiri au o mai mare încredere în ele, dar şi aici procentul este mai mic faţă de anii trecuţi. Peste o treime din respondenţi, peste 37%, nu au nici încredere şi nu au nici interes în ştiri. Un procent de 23% există la categoria interes mare şi interes mare faţă de ştiri, faţă de 37% care nu nici încredere şi nu au nici interes. În continuare televiziunea este principalul canal de transmitere a ştirilor pentru cei care au interes şi încredere în ştiri, 30%, urmat de radio - 26%, a explicat lectorul universitar doctor Antonia Matei.
"A fost interesant să vedem care este principala sursă de informare pentru cei care nu au nici încredere în ştiri şi nu au nici interes şi au declarat că se informează din revistele printate, care ştim că la noi nu prea mai sunt şi din social media, pe locul al doilea", a precizat Antonia Matei.
Scade şi încrederea în ştiri la modul general. Nivelul de încredere în ştirile pe care românii aleg să le acceseze este mai mare decât încrederea generală în ştiri. Raportul arată că oamenii au un ataşament mai puternic faţă de propriile lor obiceiuri de consum, sunt constanţi în ceea ce consumă şi au şi convingerea că aleg bine ştirile pe care le consumă. Dacă din 2020 în 2021 a existat o creştere a încrederii în ştirile pe care oamenii le accesează, acum există din nou o scădere, de la 46% la 39%. Cei care accesează şapte sau mai multe surse de ştiri au o mai mare încredere în ştiri decât cei care accesează o singură sursă.
"Oamenii informaţi mai riguros au o mai mare încredere în ştiri. Cei care nu acordă o mare atenţie surselor de unde se informează nu au încredere, sunt mai neîncrezători în ştiri", a spus Antonia Matei.
La "Încrederea în branduri", ProTV rămâne, în continuare, în top, cu 70%, urmat de Digi24 şi Radio Europa FM, cu 68% şi Radio România Actualităţi cu 65%.
Încrederea, din 2018 până în prezent, este în scădere. Dacă ProTV era în 2018 la 77%, acum a scăzut la 70%, Digi24 era la 72%, în 2018, a crescut în 2021 la 75%, iar acum este la 68%. Cea mai mare scădere o are TVR, care în 2018 era la 72%, iar în prezent a ajuns la 61%.
Potrivit prezentării, la întrebarea "Branduri vs jurnalişti" se observă că în România oamenii caută mai degrabă anumite branduri, respectiv 65% anumite branduri de ştiri, şi 35% anumiţi jurnalişti sau comentatori.
La întrebarea "Interesul pentru diverse subiecte de ştiri", ştirile locale au procentul cel mai mare - 63%, de ştirile internaţionale sunt interesaţi 59%, iar de ştirile politice sunt interesaţi 50%, la fel ca şi ştirile despre ştiinţă şi tehnologie, în timp ce de cultură sunt interesaţi 48%, iar de ştirile din învăţământ/educaţie sunt interesaţi 47%.
Ştirile locale şi cele internaţionale sunt preferate de toate categoriile de vârstă, la nivel global - grupa de vârstă peste 55 de ani - 69%, urmat de grupa de vârstă 45-54 ani - 63%, şi 35-44 ani - 58%. Aceeaşi ordine este păstrată şi la ştirile internaţionale: peste 55 de ani - 66%, 45-54 ani - 55%, 35-44 ani - 49%, iar ştirile despre coronavirus sunt interesante pentru oamenii peste 55 de ani - 58%, 45-54 ani - 50%, 35-44 ani - 45%.
La subiectul "Reţelele de socializare şi consumul de ştiri" social media creşte cu cinci procente faţă de anul trecut (18%). Site-uri/aplicaţii ale altor instituţii media se păstrează la 6%, la fel ca în anul anterior, în timp ce site-uri/aplicaţii ale televiziunilor şi radiourilor au crescut la 10%, faţă de 8% în urmă cu un an. Televiziunile de ştiri înregistrează o scădere, ajungând la 20%, faţă de 25%, iar buletinele sau programele de ştiri TV scad de la 33% la 32%.
La categoria "Principalele reţele de socializare şi mesagerie" pe primul loc se situează Facebook cu 63% pentru ştiri şi 81% - orice scop, urmat de Youtube 36% pentru ştiri, 75% - orice scop şi WhatsApp cu 31% pentru ştiri, 72% - orice scop.
Social media rămâne principala modalitate de a afla despre ştiri, aproape 50% dintre persoanele chestionate spun că au folosit site-urile de socializare şi au aflat în acest fel despre ştiri, 39% spun că au folosit un motor de căutare şi au tastat un cuvânt cheie cu denumirea unui anumit site, iar 36% spun că au accesat direct un site web sau o aplicaţie de ştiri.
Dintre dispozitivele folosite pentru accesarea ştirilor, smartphone-ul a fost folosit de 63% din cei care au răspuns chestionarului, 46% au folosit un calculator, laptop sau desktop, 19% - Smart TV, 13% - smartphone Apple, 8% - televizor conectat.
La întrebarea dacă au plătit pentru conţinut de ştiri online sau au accesat un serviciu de ştiri online cu plată au răspuns cu Da 13% în 2022, faţă de 20% în 2018, şi cu Nu 84% în 2022, faţă de 76% în 2018.
Profilul celor care plătesc pentru ştiri online este: venituri mari - 37% în 2022, faţă de 42% în 2021, venituri medii - 38% în 2022, faţă de 27% în 2021, venituri mici - 24% în 2022, faţă de 31% în 2021.
