Proiecţii sumbre. Populaţia României ar urma să scadă cu peste 3,4 milioane de persoane până în 2080 faţă de 2025

Acesta este cel mai probabil scenariu, consemnat de de Intitutul Naţional de Statistică (INS), în lucrarea intitulată ”Proiectarea populaţiei active a României la orizontul anului 2080”. Proiecţia populaţiei rezidente a fost elaborată în trei variante şi toate scenariile arată o scădere a populaţiei, însă dimensiunea declinului diferă semnificativ.

Astfel, varianta constantă („varianta reper”) arată că populaţia României ar scădea de la 19,036 milioane în 2025 la 14,367 milioane persoane în 2080. Varianta optimistă arată că, într-un scenariu favorabil, diminuarea populaţiei s-ar reduce doar cu 1,923 milioane persoane, adică circa 10,1% din populaţia actuală.

La nivel naţional, numărul persoanelor active scade de la aproximativ 8.304.000 persoane în 2024 la între 6.027.000 şi 6.535.000 persoane în 2080, ceea ce corespunde unei reduceri între 21,3% şi 27,4%, în funcţie de variantă, arată lucrarea INS.

Noua publicaţie a Institutului Naţional de Statistică este un volum coordonat de Silviu Vîrva, vicepreşedintele INS, autori fiind Silvia Pisică, Lavinia-Elena Bălteanu, Ruxandra Moldoveanu şi Maria Streche. Lucrarea privind proiecţiile demografice în orizontul anului 2080 prezintă proiecţii demografice esenţiale pentru fundamentarea politicilor publice şi a strategiilor economice şi sociale.

Aceste analize permit anticiparea schimbărilor din structura populaţiei şi adaptarea resurselor la nevoile viitoare ale societăţii.

”Trăim o perioadă în care schimbările demografice, precum transformările structurii populaţiei, evoluţiile fertilităţii, mortalităţii şi migraţiei sunt dificil de anticipat. Cu toate acestea, o nouă publicaţie realizată de specialişti ai Institutului Naţional de Statistică reuşeşte să ofere o imagine riguroasă asupra evoluţiei populaţiei României până în anul 2080, cu accent pe populaţia activă şi implicaţiile acesteia pentru viitorul socio-economic al ţării”, spune vicepreşedintele INS, Silviu Vîrva.

Proiectarea populaţiei active şi ocupate

În perioada de proiectare, populaţia activă a României va înregistra o tendinţă descendentă în toate cele trei scenarii de proiecţie.

La nivel naţional, numărul persoanelor active scade de la aproximativ 8.304.000 persoane în 2024 la între 6.027.000 şi 6.535.000 persoane în 2080, ceea ce corespunde unei reduceri între 21,3% şi 27,4%, în funcţie de variantă, arată lucrarea INS.

Ritmul declinului este mai lent în scenariul optimist, care presupune o evoluţie favorabilă a natalităţii şi a mortalităţii, menţinând un nivel uşor superior al forţei de muncă faţă de celelalte scenarii. Analiza regională evidenţiază diferenţe importante: regiunile Sud-Vest Oltenia şi Sud-Est înregistrează cele mai accentuate scăderi, de peste 40%, în timp ce Bucureşti-Ilfov, Nord-Est şi Centru prezintă o dinamică mai echilibrată, cu diminuări moderate.

Până la orizontul anului 2080, se conturează o accentuare a disparităţilor regionale, pe fondul menţinerii concentrării populaţiei active în regiunile mai dezvoltate economic şi al declinului persistent în cele sudice şi vestice ale ţării.

Similar evoluţiei populaţiei active, populaţia ocupată urmează să scadă la nivel naţional de la 7.853.000 persoane în 2024 la valori cuprinse între 5.722.000 (varianta constantă) şi 6.196.000 (varianta optimistă) în anul 2080.

Diminuarea este semnificativă, între –21,1% şi –27,1%, în funcţie de scenariul de proiecţie.

Declinul cel mai accentuat se va înregistra în regiunile Sud-Vest Oltenia (–40,6% până la –45,1%) şi Sud-Est (–35,1% până la –40,6%), care pierd o parte importantă din forţa de muncă ocupată.

În regiunile Sud-Muntenia şi Bucureşti-Ilfov, reducerea este moderată (între –18,9% şi –35,9%), iar regiunile Nord-Vest, Centru şi Nord-Est vor înregistra scăderi mai temperate, între –6,1% şi –19,7%, în funcţie de scenariu.

Raportul de dependenţă economică exprimat prin numărul persoanelor neocupate (inactive sau în şomaj) ce revin la 1.000 persoane ocupate, ar urma să crească de la 1.413‰ - valoare înregistrată în anul 2024 la valori cuprinse între 1.511‰ în varianta constantă şi 1.762‰ în varianta optimistă.

Scenariul optimist atenuează declinul în toate regiunile, sugerând că o evoluţie mai favorabilă a pieţei muncii, a natalităţii şi a mortalităţii ar putea menţine un nivel mai ridicat al ocupării.

Totuşi, chiar şi în această variantă, tendinţa generală rămâne una de reducere progresivă a populaţiei ocupate, ceea ce indică necesitatea unor politici active de stimulare a participării pe piaţa muncii şi de atragere a forţei de muncă în regiunile cu declin pronunţat.

Populaţia rezidentă a României înregistrată la data de 1 ianuarie 2025 a fost de 19.036.000 locuitori (date provizorii).

Valorile negative ale sporului natural, conjugate cu cele ale soldului migraţiei internaţionale, au făcut ca populaţia rezidentă să se afle pe un trend descendent până la 1 ianuarie 2023.

Ulterior, pentru doi ani, a avut loc o uşoară revigorare a acesteia, pentru ca la 1 ianuarie 2025 să înregistreze o nouă scădere, în acest an soldul migraţiei neputând compensa sporul natural negativ, ca în cei doi ani precedenţi.

Distribuţia populaţiei rezidente pe grupe de vârstă arată că, între anii 2015 şi 2025, ponderea populaţiei tinere de 0-14 ani a crescut de la 15,5% (2015) la 15,6% (2025), în paralel cu creşterea ponderii persoanelor vârstnice de 65 ani şi peste, de la 17% (2015) la 20,3% (2025).

Ponderea populaţiei adulte (15-64 ani) a scăzut de la 67,5% (2015) la 64,1% (2025) din populaţia rezidentă.

Numărul născuţilor-vii cu reşedinţa obişnuită în România, înregistrat în anul 2024, a fost de 142.600 copii, iar rata natalităţii a fost de 7,5 născuţi-vii la 1.000 de locuitori.

Speranţa de viaţă la naştere înregistrată în anul 2024 a fost de 77,08 ani (73,48 ani pentru bărbaţi şi 80,70 ani pentru femei).

Migraţia internaţională a contribuit substanţial la diminuarea numărului populaţiei, în special începând cu anul 2007, după aderarea României la Uniunea Europeană.

După intrarea ţării noastre în UE, în anul 2007, s-a înregistrat un maxim al fluxului de emigranţi, respectiv 544.100 persoane, de aproape trei ori mai mult decât în anul precedent, fapt justificat de libera circulaţie a persoanelor şi de dreptul liber la muncă în spaţiul comunitar european.

În anii care au urmat, numărul persoanelor care au emigrat din România a scăzut, minimul înregistrându-se în anul 2013 (162.000 persoane).

Un alt vârf de emigrare s-a înregistrat la zece ani de la aderare, în anul 2017 (242.200 persoane), dar nu la nivelul celui din 2007.

Anul 2023 a înregistrat un flux de emigrare de 239.200 persoane, reprezentând o creştere cu mai bine de o treime faţă de acum 10 ani, pentru ca în anul 2024, acesta să scadă uşor ajungând la 229.200 persoane (date provizorii).

Articol recomandat de sport.ro

Răsturnare de situație la Moscova! Elveția, chemată să dea explicații la CEDO