Procurorul militar Bogdan Pîrlog: „Ce vedem e doar o mică parte din putregaiul din Justiție. Situația reală e mult mai gravă”

62551393

Procurorul militar Bogdan Pîrlog, preşedintele asociaţiei Iniţiativa pentru Justiţie, afirmă că informaţiile prezentate în investigaţia Recorder ”nu erau noi” pentru cei din sistemul de justiţie, dar ”reprezintă o foarte mică parte exterioară a putregaiului”

”Lucrurile sunt mult mai grave decât transced. Din păcate, foarte puţini oameni au curajul să vorbească”, adaugă el.

”Aceste informaţii pentru noi, cei din sistem, nu erau noi, cel puţin pentru cei care vroiam să deschidem ochii şi nu să stăm cu capul în nisip, precum struţul. Reprezintă o foarte mică parte exterioară a putregaiului care a cuprins sistemul de justiţie”, a declarat, la RFI, Bogdan Pîrlog.

El a adăugat că, de mai mulţi ani, ”însuşi statul, în integralitatea sa, a fost capturat”, astfel că Justiţia nu face excepţie.

”Este real ce se vorbeşte acolo despre partea de instanţe. Lucrurile sunt mult mai grave decât transced. Din păcate, foarte puţini oameni au curajul să vorbească. De aici rezultă principala problemă a sistemului”, a susţinut procurorul militar.

Bogdan Pîrlog a vorbit şi despre modul în care se fac recrutările şi despre cum sunt controlate promovările la instanţe.

”S-a instaurat prin legile promovate de către Predoiu, la înţelegere cu grupurile de reflecţie din interiorul magistraturii, un sistem prin care cu cinci oameni la CSM controlezi întreg sistemul instanţelor şi-ţi asiguri şi viitorul CSM, că va fi până la urmă o continuitate şi toţi din interiorul cercului de agreaţi va fi şi vă explic foarte simplu: nouă membri judecători sunt aleşi, ceea ce înseamnă că majoritatea în cazul lor este de cinci la patru. Bine, în realitate, este de opt la unu, dar discutăm despre minimul necesar, cinci. Aceşti cinci sunt cei care decid selectarea preşedintei sau preşedintelui Înaltei Curţi, care evident, din moment ce ei îl selectează, este omul lor şi li se alătură, devin şase. După care, aceleaşi persoane controlează promovarea la Înalta Curte, se asigură că numai judecătorii agreaţi de ei vor ajunge la Înalta Curte. Nu există niciun concurs meritocratic, nu există absolut niciun criteriu de performanţă profesională (...). Odată ce s-a scos concursul scris, care de altfel a fost doar câţiva ani, dar a adus multe surprize, în sensul că persoane nedorite au promovat, persoane dorite nu au promovat, că na, e greu să ştii carte şi să fii şi simpatic în acelaşi timp. Mai departe, acelaşi grup desemnează comisiile care vor selecta preşedinţii curţilor de apel. Prin asta, şi-au asigurat că numai persoanele agreate de acest grup vor ajunge preşedinţi ai curţilor de apel. Prin preşedinţii curţilor de apel vor controla comisiile de promovare efectivă la curţile de apel”, a explicat el.

Totodată, Pîrlog a arătat cum poate fi demontat acest sistem.

”Vorbim de interesele unor grupuri de persoane care vor unii să-şi asigure impunitatea, alţii să-şi asigure un trai mult peste ce ar fi justificat potrivit competenţelor lor profesionale şi aşa mai departe. Unele persoane ar spune că discutăm de o formă de mafie. Eu nu o să merg până într-acolo să fac o asemenea afirmaţie, care mi se pare foarte gravă, dar am auzit şi această exprimare în spaţiul public. Acum, cum poate fi dezintegrat acest sistem? În primul rând, trebuie ca lumea să fie conştientă de faptul că un astfel de sistem mai devreme de un deceniu, dacă mâine ne apucăm serios de treabă, nu va putea fi reparat, pentru că aşa funcţionează lucrurile şi ăsta este un termen mega-optimist. Cel mai simplu lucru este repararea legilor justiţiei, revenirea la sisteme de promovare meritocratice, vot universal la CSM, în care toţi procurorii, respectiv toţi judecătorii să-şi aleagă toţi membrii lor. Bun, nu garantează că vor alege inteligent, dar este măcar un început. Trei: reducerea funcţiilor la care este numirea politică. Patru: reorganizarea Inspecţiei Judiciare. Cinci: revenirea la competenţele partajate, după specializarea infracţională, în speţă revenirea competenţei la DNA pentru faptele de corupţie, de exemplu”, a detaliat el.

Articol recomandat de sport.ro
FOTO Strănepoata lui Ferenc Puskas este model: cea mai atrăgătoare femeie de la finala Champions League PSG - Arsenal
FOTO Strănepoata lui Ferenc Puskas este model: cea mai atrăgătoare femeie de la finala Champions League PSG - Arsenal
Citește și...
Incendiu la o turnătorie din Brașov. Pompierii încearcă să împiedice extinderea flăcărilor la hala de producție

Pompierii militari braşoveni intervin, sâmbătă, pentru stingerea unui incendiu izbucnit la o turnătorie situată la ieşirea din municipiul Codlea către localitatea Hălchiu, a informat Inspectoratul pentru Situaţii de Urgenţă (ISU) Braşov.

A murit Sanda Țăranu, legendara crainică TVR și voce a „Teleenciclopediei”. Avea 87 de ani

A murit Sanda Țăranu, legendara crainică a televiziunii române. Avea 87 de ani. Anunțul a fost făcut de instituția publică.

Cum ar putea România să doboare dronele rusești înainte de a-i încălca spațiul aerian. NATO, negocieri cu Ucraina și Moldova

Dronele rusești care se apropie de granița noastră ar putea fi doborâte de Armată în spațiul aerian al Ucrainei sau Moldovei. La această concluzie au ajuns specialiștii de la Institutul American pentru Studiul Războiului și analiștii militari români.

Recomandări
Cum ar putea România să doboare dronele rusești înainte de a-i încălca spațiul aerian. NATO, negocieri cu Ucraina și Moldova

Dronele rusești care se apropie de granița noastră ar putea fi doborâte de Armată în spațiul aerian al Ucrainei sau Moldovei. La această concluzie au ajuns specialiștii de la Institutul American pentru Studiul Războiului și analiștii militari români.

Ce pagube nu vor fi acoperite de stat după explozia provocată de drona de la Galați. Reparațiile suportate de proprietari

Locatarii evacuați din blocul din Galați lovit de drona rusească s-au întors, sâmbătă, acasă. Autoritățile au stabilit că structura de rezistență a imobilului nu a fost afectată. 

Doar 4 din 10 români reușesc să economisească: majoritatea pun bani deoparte doar pentru urgențe

Doar 4 din 10 români reușesc să economisească. Însă, majoritatea strâng bani pentru situații neprevăzute nu pentru investiții care să le mărească averea, arată un studiu recent.