Prioritățile Ursulei von der Leyen în primele 100 de zile de mandat. Cele 7 domenii în care vrea să facă schimbări importante

Ursula von der Leyen
Profimedia

La începutul celui de al doilea mandat la conducerea Comisiei Europene, Ursula von der Leyen a anunțat că are șapte proiecte de care vrea să se ocupe în primele 100 de zile

Proiectele Ursulei von der Leyen sunt foarte variate, de la primul proiect al unei politici de apărare îmbunătățite, la reglementări pentru de inteligența artificială și la o nouă „viziune” pentru agricultură, care îi va ajuta pe fermieri să respecte normele de mediu ale UE, notează POLITICO.

Von der Leyen nu se confruntă doar cu o economie europeană aflată în pragul „agoniei lente”, conform fostului șef al Băncii Centrale Europene Mario Draghi. Ea se confruntă, de asemenea, cu perspectiva de a-și asuma un rol mai activ în sprijinirea Ucrainei.

În primele 100 de zile, von der Leyen va trebui să îi ceară comisarului pentru apărare, Andrius Kubilius din Lituania, să prezinte un raport privind acest domeniu. În plus, luxemburghezul Christophe Hansen va trebui să prezinte un nou plan de reconciliere a agricultorilor cu normele de mediu ale UE.

În domeniul tehnologiei, „AI Factory Initiative” vizează conectarea startup-urilor UE la supercalculatoare, astfel încât acestea să poată începe să ajungă din urmă concurenții americani și chinezi în domeniul în plină expansiune al inteligenței artificiale generative. În ceea ce privește extinderea, așa-numitele revizuiri ale politicilor sale vor oferi o indicație clară cu privire la cât de repede, sau cât de încet, blocul dorește să primească noi membri.

Citește și
Ursula von der Leyen
Ursula von der Leyen anunță un ajutor de 10 miliarde de euro pentru România și alte țări afectate de inundații

Așa cum arată analiza, elaborarea documentelor și startegiilor cerute de Ursula von der Leyen de la cei pe care i-a nominalizat în noua Comisie Europeană ar putea reprezenta cea mai ușoară parte a mandatului lor, date fiind provocările pe care le vor avea de înfruntat în ceea ve privește transformarea lor în politici care vor influența viitorul UE.

Tranziția către o industrie „curată”

„Avem nevoie de un nou acord industrial„ curat” pentru industrii competitive și locuri de muncă de calitate în primele 100 de zile ale mandatului. Ne vom concentra pe sprijinirea și crearea condițiilor adecvate pentru ca întreprinderile să poată atinge obiectivele noastre comune. Aceasta înseamnă simplificare, investiții și asigurarea accesului la surse de energie și materii prime ieftine, durabile și sigure”, a declarat Ursula von der Leyen.

Deși nu este clar ce anume va fi implementată această prioritate în primele 100 de zile, experții se așteaptă ca aceasta să vizeze modului în care UE vrea să gestioneze tranziția către o economie care nu poluează și să rămână pe linia de plutire în fața concurenței acerbe din partea SUA și a Chinei, continuând în același timp cu pachetul său de măsuri climatice de referință Green Deal.

Cea mai mare luptă se va da pe bani. Experții susțin că pentru ecologizarea industriei și menținerea competitivității acesteia vor fi necesare investiții de sute de miliarde de euro, însă guvernele UE nu sunt prea dispuse să facă acest lucru. De asemenea, va fi dezbătută posibilitatea de a revoca sau de a consolida anumite părți ale reglementărilor de la Bruxelles, inclusiv eliminarea treptată a motoarelor cu combustie internă pentru automobile.

Îmbunătățirea securității cibernetice a spitalelor

„De asemenea, trebuie să facem mai mult pentru a proteja securitatea sistemelor noastre de sănătate, care sunt din ce în ce mai des ținta atacurilor cibernetice și ransomware. Pentru a îmbunătăți detectarea amenințărilor, pregătirea și răspunsul la criză, voi propune un plan de acțiune european privind securitatea cibernetică a spitalelor și a furnizorilor de asistență medicală în primele 100 de zile ale mandatului”, a mai adăugat șefa Comisiei Europene.

Deși nu se va traduce în noi reglementări la nivelul UE, este posibil ca noua Comisie să solicite guvernelor, actorilor din industrie și autorităților de aplicare a legii să pună în aplicare măsuri imediate împotriva ransomware și a altor atacuri cibernetice. Scopul ar putea fi acela de a stimula rapid securitatea cibernetică în spitale, în timp ce lucrările pe termen mai lung bazate pe Directiva NIS2 (legislația UE privind securitatea cibernetică) sunt puse în aplicare.

Inteligența artificială

În cursul ultimului mandat, Comisia Europeană și parlamentul UE au acordat o atenție deosebită AI Act, prima legislație obligatorie din lume privind inteligența artificială axată pe gestionarea riscurilor pe care această tehnologie le creează.

Acest lucru a provocat remarci conform cărora UE se concentrează din nou mai mult pe reglementarea următorului mare val de tehnologie decât pe navigarea pe acesta. Prin urmare, von der Leyen a promovat „inovarea IA” ca un nou cuvânt la modă pentru a respinge criticile conform cărora UE se limitează la reglementare.

Experții cred că ar putea fi prea puțin și prea târziu. Unele dintre cele mai promițătoare companii europene de inteligență artificială au făcut deja echipă cu jucători americani din domeniul Big Tech, iar aceste parteneriate includ colaborări privind puterea de calcul. Mistral din Franța a încheiat un acord cu Microsoft în februarie pentru a-și antrena tehnologia pe supercomputerele Microsoft.

O abordare comună în domeniul Apărării

„Pentru a încadra noua abordare și pentru a identifica nevoile noastre de investiții, vom prezenta împreună o carte albă privind viitorul apărării europene în primele 100 de zile ale mandatului. În centrul acestei activități se va afla consolidarea parteneriatului UE-NATO. Vom continua să ne extindem cooperarea cu NATO pentru a acoperi toate amenințările, inclusiv noile pericole legate de cibernetică, hibrid sau spațiu, și pentru a consolida parteneriatul nostru transatlantic”, a declarat Ursula von fer Leyen recent.

În acest domeniu, finanțarea reprezintă cel mai important aspect. Țări precum Franța și Polonia au făcut presiuni pentru obligațiuni de apărare, o idee puternic combătută de Germania și Țările de Jos. P

otrivit diplomaților, poziția Franței ar putea deveni mai vulnerabilă dacă Kamala Harris câștigă alegerile din SUA, deoarece acest lucru ar putea consolida punctul de vedere al opozanților obligațiunilor, care spun că Europa nu are nevoie să pună în comun resurse pentru a cumpăra arme. Dar există și alte opțiuni, cum ar fi utilizarea bugetului UE.

Agricultura și hrana

„Am convocat un dialog strategic privind agricultura, care își va prezenta în curând raportul. Pe baza acestor recomandări, voi prezenta, în primele 100 de zile, o viziune pentru agricultură și alimentație care va analiza modul în care putem asigura competitivitatea și durabilitatea pe termen lung a sectorului nostru agricol în limitele planetei noastre. În această privință, este esențial ca agricultorii să aibă un venit corect și suficient. Aceștia nu ar trebui să fie forțați să își vândă sistematic produsele sub costurile de producție. Voi apăra întotdeauna o politică de venituri a UE pentru agricultorii europeni și mă voi asigura că bugetul UE și politica noastră agricolă comună sunt bine direcționate și găsesc echilibrul corect între stimulente, investiții și reglementare”, a explicat șefa Comisiei.

Întrebarea care se pune acum este dacă von der Leyen și viitorul său comisar pentru agricultură vor reuși să mulțumească pe toată lumea din domeniul agicol cu propunerilor pe care le vor pune pe masă. Potrivit unui înalt funcționar al UE, se așteaptă ca unele recomandări să fie primite cu mai mult entuziasm. În plus, nu este clar dacă sectorul alimentar și agricol în general va sprijini rezultatele, deoarece unele sectoare - inclusiv grupurile pentru protecția animalelor și lobbyiștii din domeniul cărnii sunt nemulțumiți de propunerile deja avansate.

Dialogul cu tinerii

Ursula von der Leyen a anunțat organizarea unor conferințe anuale în care tinerii să poată să-și exprime opiniile legate de viitoarele politicia ale UE. Deși opiniile copiilor și tinerilor au fost trecute în plan secund de-a lungul istoriei blocului comunitar, o astfel de inițiativă va avea efecte minime în ceea ce privește includerea acestor categorii în procesul decizional.

Politica de extindere a UE

„În primele 100 de zile, vom prezenta revizuirile noastre prealabile extinderii, axate pe sectoare individuale, cum ar fi statul de drept, piața unică, securitatea alimentară, apărarea și securitatea, clima și energia și migrația, precum și convergența socială, economică și teritorială în sens mai larg”, a adăugat Ursula von der Leyen.

Având în vedere că UE are în vedere extinderea către Ucraina și Moldova, von der Leyen solicită instituțiilor cheie din acest proces să se pronunțe cu privire la schimbările pe care ar trebui să le facă pentru a intra în clubul european.

Cele mai controversate aspecte ale extinderii au legătură cu piața unică, politica agricolă comună a Europei și fondurile de coeziune. Vecinii Ucrainei sunt îngrijorați de faptul că produsele agricole ieftine ale acesteia le vor inunda piețele, făcând să scadă prețurile și afectându-i pe fermierii lor. Alte țări membre se tem că aderarea Kievului va pune o presiune enormă pe subvențiile agricole și pe fondurile de coeziune regională ale blocului, din cauza sărăciei relative a Ucrainei în comparație cu majoritatea țărilor UE.

Articol recomandat de sport.ro
FOTO Alexia Căruțașu și-a aflat adversarele de la Campionatul Mondial de anul viitor! Românca joacă acum pentru naționala Turciei
FOTO Alexia Căruțașu și-a aflat adversarele de la Campionatul Mondial de anul viitor! Românca joacă acum pentru naționala Turciei
Citește și...
Uniunea Europeană va acorda Ucrainei un împrumut uriaș. „Țara are nevoie de sprijin continuu”
Uniunea Europeană va acorda Ucrainei un împrumut uriaș. „Țara are nevoie de sprijin continuu”

Președinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, a anunţat vineri, la Kiev, un plan de acordare a unui împrumut de până la 35 de miliarde de euro Ucrainei.

Ursula von der Leyen anunță un ajutor de 10 miliarde de euro pentru România și alte țări afectate de inundații
Ursula von der Leyen anunță un ajutor de 10 miliarde de euro pentru România și alte țări afectate de inundații

Preşedinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, a anunţat, joi, la Wroclaw, Polonia, un ajutor de 10 miliarde de euro din Fondul de coeziune al UE pentru ţările din Europa Centrală, între care România, afectate de inundaţii, informează AFP.

Atribuțiile Roxanei Mînzatu în viitoarea Comisie Europeană. Scrisoarea pe care a primit-o de la Ursula von der Leyen
Atribuțiile Roxanei Mînzatu în viitoarea Comisie Europeană. Scrisoarea pe care a primit-o de la Ursula von der Leyen

Ursula von der Leyen i-a trimis marţi o „scrisoare de misiune”, Roxana Mînzatu, căreia i-a încredinţat postul de vicepreşedintă executivă pentru oameni, competenţă şi pregătire.

Recomandări
Marcel Ciolacu anunță că PSD se retrage de la negocieri: ”Vom vota în Parlament un guvern de dreapta!”
Marcel Ciolacu anunță că PSD se retrage de la negocieri: ”Vom vota în Parlament un guvern de dreapta!”

Președintele PSD Marcel Ciolacu a făcut, joi, un anunț surprinzător. Premierul spune că partidul pe care îl conduce se retrage de la masa negocierilor politice și va vota ”un Guvern de dreapta”.  

Scădere abruptă pe Bursa de la București după ieșirea PSD de la negocierile pentru Guvern. Toți indicii sunt pe roșu
Scădere abruptă pe Bursa de la București după ieșirea PSD de la negocierile pentru Guvern. Toți indicii sunt pe roșu

Bursa de Valori Bucureşti (BVB) înregistra scăderi de aproape 3% pe aproape toţi indicii în şedinţa de joi, în jurul orei 12:50, şi consemna tranzacţii în valoare de 2,63 miliarde de lei (529,8 milioane de euro).

Nu scăpăm complet de controale după intrarea în Schengen. Bulgaria va continua să verifice mașinile încă 6 luni
Nu scăpăm complet de controale după intrarea în Schengen. Bulgaria va continua să verifice mașinile încă 6 luni

Bulgaria va suspenda funcționarea punctelor de trecere a frontierei la granița cu România și va introduce controale parțiale timp de cel puțin șase luni, de la 1 ianuarie, când ambele state vor adera la spațiul Schengen.