Coridorul feroviar va combina modernizarea liniilor existente, care vor permite viteze de până la 200 km/h, cu construirea unor linii noi, duble, pentru viteze de până la 250 km/h, pe traseul Constanța – Oradea, potrivit Profit.ro.
Compania Atkins Realis din Canada, prin filiala sa Candu Energy, cunoscută pentru tehnologia utilizată la centrala nucleară Cernavodă, unitățile 3 și 4, a fost selectată să realizeze studiul strategic pentru legătura Bucureștiului cu rețeaua europeană de căi ferate de mare viteză.
Contractul, cu o durată de 8 luni și început la finalul lunii octombrie 2024, are ca scop ca firma de consultanță să furnizeze un studiu strategic care să servească drept bază pentru elaborarea ulterioară a unui studiu de prefezabilitate sau fezabilitate, după caz.
Un document oficial analizat de Profit.ro arată că studiul de oportunitate a fost finalizat în cursul lunii decembrie 2025.
„Studiul a fost realizat de consorțiul internațional Atkins Ralis și a avut ca obiect analizarea condițiilor necesare pentru dezvoltarea unui sistem de tren de mare viteză, prin valoríficarea experienței altor state europene, identificarea cerințelor tehnice, investiționale și operaționale, evaluarea fezabilității economice și financiare, precum și definirea pașilor necesari, inclusiv instituționali, pentru implementarea unui asemenea proiect, integrat în rețeaua TEN-T. Studiul a analizat proiecte deja implementate în Franța, Germania, Spania sau Turcia și a evidențiat importanța etapizării investițiilor, a utilizării sistemului ERTMS/ETCS Nivel 2 și a asigurării unei finanțări stabile pe termen lung”, arată sursa citată.
Scenariul hibrid propus prevede atât modernizarea secțiunilor existente la viteze de 160–200 km/h, cât și construirea unor linii noi care să permită viteze de peste 200–250 km/h. Conform rezultatelor studiului, traversările montane, precum Câmpina–Predeal–Brașov, pot folosi trasee comune de mare viteză (HSR) și convenționale, cum este tunelul Predeal, un obiectiv de investiții aflat în derulare și pentru care documentațiile tehnico-economice sunt în curs de aprobare.
Analiza aliniamentelor din studiul de oportunitate, corelată cu rețeaua europeană de transport (TEN-T) și cu conexiunea la rețeaua de mare viteză planificată de Ungaria, a evidențiat oportunitatea realizării unui coridor feroviar de mare viteză pe traseul Constanța – București – Brașov – Sighișoara (Vânători) – Târgu Mureș – Cluj-Napoca – Zalău – Oradea – frontiera cu Ungaria.
Conform studiului, proiectul prevede dezvoltarea unui coridor feroviar de mare viteză cu o lungime totală de 781,9 km, combinând linii noi și modernizarea celor existente, cu cheltuieli de capital estimate la 14,93 miliarde euro, ceea ce corespunde unui cost mediu de aproximativ 19 milioane euro/km.
Având în vedere amploarea investiției și diferențele de cost și rentabilitate economică între secțiuni, implementarea proiectului a fost propusă etapizat, pe următoarele sectoare: Constanța – Fetești, Fetești – București, București – Câmpina, Câmpina – Brașov, Brașov – Cluj-Napoca (prin Târgu Mureș) și Cluj-Napoca – Oradea (prin Zalău).
Fazele propuse de implementare a proiectului
Faza 1: București – Câmpina
Se prevede construirea unei linii noi cu cale ferată dublă, pentru viteze maxime de 250 km/h, incluzând, posibil, sectorul Câmpina – Brașov, care va fi modernizat pentru viteze de până la 200 km/h. Având în vedere că, în cursul anului 2026, este estimată lansarea licitației pentru execuția lucrărilor pe sectorul Predeal – Brașov, inclusiv tunelul Predeal proiectat pentru viteza maximă de 200 km/h, acest sector este anticipat să fie primul tronson al coridorului de mare viteză.
Faza 2: Brașov – Cluj-Napoca (via Târgu Mureș)
Se va construi o linie nouă cu cale ferată dublă, pentru viteze maxime de 250 km/h.
Faza 3: Cluj-Napoca – Oradea (via Zalău)
Acest sector va fi realizat tot printr-o linie nouă cu cale ferată dublă, pentru viteze maxime de 250 km/h.
Faza 4: București – Constanța
Se vor realiza modernizări pentru viteze de până la 200 km/h între București și Fetești, iar între Fetești și Constanța va fi construită o linie nouă cu cale ferată dublă, pentru viteze maxime de 250 km/h.
Finanțare și implementare
Pe lângă stabilirea aliniamentului coridorului de mare viteză și evaluarea elementelor de cost și a rentabilității economice pe secțiuni, studiul a inclus și recomandări privind implementarea proiectului, precum și aspecte legate de finanțare și planificare strategică.
Implementarea căii ferate de mare viteză (CFMV) trebuie realizată etapizat, în conformitate cu bunele practici europene:
- Studiu de prefezabilitate – definirea coridorului optim și evaluarea alternativelor;
- Studiu de fezabilitate – detalierea soluției tehnice, evaluarea costurilor și a impactului de mediu;
- Proiectare tehnică – elaborarea proiectelor pentru execuție și pentru sistemele de control;
- Execuție etapizată – implementarea tronsoanelor prioritare, precum Predeal – Brașov și Brașov – Cluj;
- Testare și punere în funcțiune – certificarea interoperabilității și integrarea în rețeaua TEN-T.
Pentru asigurarea continuității proiectului, este necesară alocarea de fonduri multianuale dedicate post-2027, din surse precum fonduri europene, bugetul național, dar și prin analiza posibilității parteneriatelor public-privat, mai ales pentru tronsoanele cu potențial comercial ridicat.
Conform propunerii Comisiei Europene pentru România, în exercițiul financiar 2028–2034, se prevede o alocare totală de 60,2 miliarde euro: 54,6 miliarde euro pentru alocarea generală, 1 miliard pentru migrație, securitate și afaceri interne și 4,6 miliarde euro pentru Fondul Social și Fondul Climatic.
Ideea realizării unei linii de cale ferată de mare viteză în România datează cel puțin din 2007, când, în mandatul lui Ludovic Orban ca ministru al Transporturilor, a fost anunțată colaborarea între România și Ungaria pentru construirea unei linii de mare viteză între Constanța și Budapesta. În ultimii doi ani, cele două țări au reluat discuțiile privind acest proiect.
Pentru linia București – Budapesta, o analiză preliminară realizată de specialiștii Ministerului Transporturilor ar fi identificat deja două scenarii posibile.
În ceea ce privește dezvoltarea unei linii de cale ferată de mare viteză, Programul Operațional Transport 2021–2027 (p. 73) precizează: „În ceea ce privește studiile, prin prezenta prioritate (Prioritatea P4 – Creșterea eficienței căilor ferate române), se vor finanța studiile privind implementarea unui traseu feroviar de mare viteză care are ca obiectiv general legarea Bucureștiului de restul rețelei feroviare de mare viteză din Europa.”
Realizatorul studiului de oportunitate
Grupul Atkins Realis, cunoscut anterior ca SNC-Lavalin Group Inc., este o companie canadiană cu sediul în Montreal, care oferă servicii de inginerie, achiziții și construcții pentru diverse sectoare, inclusiv minerit și metalurgie, mediu și apă, infrastructură și energie curată. Conform datelor din 2021, Atkins Realis era cea mai mare companie de construcții din Canada, după cifra de afaceri. Firma avea aproximativ 37.000 de angajați la nivel global, cu birouri în peste 50 de țări și operațiuni în mai mult de 160 de state.
Grupul a fost implicat în numeroase proiecte majore la nivel mondial, dar a fost afectat și de un scandal politic care a dus la schimbarea numelui companiei. În 2019, comisia de etică a parlamentului canadian a concluzionat că premierul Trudeau a exercitat presiuni asupra ministrului justiției și procurorului general de atunci, Jody Wilson-Raybould, pentru a influența un dosar penal aflat în desfășurare împotriva companiei.
