Prețul îngrășămintelor s-a triplat. Agricultorii fac față cu greu scumpirilor. „Cantităţile la hectar or să fie mai mici”
Creşterea preţului gazelor a triplat costul îngrăşămintelor, iar agricultorii caută acum soluţii pentru a ţine cheltuielile sub control. O misiune dificilă pentru mulţi, pentru că şi alte costuri au crescut - de la motorină, până la mâna de lucru.
Cosmin lucrează în Brăila 550 de hectare cu porumb, rapiță şi grâu. Ar vrea să investească într-un tractor, dar îşi drămuieşte bine bugetul, pentru că scumpirea îngrăşămintelor îi dă peste cap toate calculele.
Cosmin Popa, agricultor: “Azotatul în vară a fost 1.350 lei tona plus TVA, acum este 4.000 lei tonă plus TVA şi nu putem spune că vindem porumbul la 1,5 kg ca să facem investiţii de 6.000 la hectar şi apoi să recuperăm. Investiţiile or să fie mai mici, cantităţile la hectar or să fie mai mici.''
Agricultorii stau cu ochii pe preţul, gazului pentru că el înseamnă 80% din costul producţiei de îngrăşăminte. Pe pieţele din vestul Europei, amoniacul se vinde acum la cel mai mare preţ din ultimii 13 ani.
Răzvan Uță, inginer IBNA: ''Cel mai mare producător de îngrăşăminte este China, sunt foarte mari costurile prin folosirea gazului pentru producerea îngrăşămintelor în domeniul nostru. Ne influenţează în producţia cerealelor, care ulterior sunt folosite în nutreţuri, apoi se răsfrânge în preţul la carne, lapte, ouă.''
Cum cheltuielile sunt în creştere, mulţi fermieri vor să facă ei toată munca, aşa că sunt în căutare de utilaje moderne, care să-i ajute.
Pentru cine îşi permite, mare parte din muncile câmpului pot fi făcute mai uşor şi mai repede.
De pildă, un tip de dronă agricolă, care costă 12.000 de euro, poate fi folosită pentru ferme de până la 200 de hectare pentru împrăştierea de pesticide. Iar o combină, care i-a făcut curioşi şi pe copii, oferă acces la noile tehnologii în vreme ce lucrezi la câmp.
Petre Gherghe, reprezentant producător combine agricole: „Am putea începe discuţia de la 500.000 de euro pentru acest model.”
În România, o fermă are, în medie, mai puţin de patru hectare, iar specialiştii spun că mulţi nu vor face faţă scumpirilor, aşa că şi producţia ar putea fi mai mică.
