Președintele Iohannis va pleca la reuniunea NATO, la Washington. Cere sprijin pentru partenerii „vulnerabili” ai Alianței

62444447
Getty

Preşedintele Klaus Iohannis va participa la reuniunea NATO din Washington, care marchează 75 de ani de la înființarea Alianței Atlanticului de Nord. Președintele României va cere conslidarea flancului estic al Alianței, inclusiv regiunea Mării Negre.

Reuniunea NATO va avea loc în perioada 9-11 iulie 2024, la Washington, D.C., Statele Unite ale Americii. Liderii NATO vor adopta decizii importante cu privire la consolidarea sprijinului pe termen lung pentru Ucraina, oferind mai multă predictibilitate acestuia şi vor agrea asupra întăririi şi a modernizării pe mai departe a posturii de descurajare şi apărare colective. În cadrul summitului, România va susţine pachetul de sprijin substanţial pentru Ucraina, va arăta că integrarea euroatlantică a Ucrainei în NATO este ireversibilă. În plus, va pleda pentru continuarea sprijinului în favoarea partenerilor vulnerabili ai NATO, în special pentru Republica Moldova, se arată într-un comunicat al Administrației Prezidențiale preluat de news.ro.

Summitul din 2024 este unul aniversar, marcând 75 de ani de la înfiinţarea NATO, cea mai puternică alianţă politico-militară din istorie, care a dovedit inclusiv în perioada dificilă de la declanşarea războiului împotriva Ucrainei că unitatea, solidaritatea şi hotărârea Aliaţilor reprezintă principalele sale avantaje strategice, se precizează în comunicat.

De asemenea, ţara noastră marchează în acest an două decenii de la aderarea la NATO, apartenenţă care a adus cetăţenilor români cele mai solide garanţii de securitate din istorie. România este un aliat puternic şi responsabil, un furnizor relevant de securitate şi stabilitate în regiunea Mării Negre şi dincolo de aceasta. În acest context, Preşedintele Klaus Iohannis va evidenţia la Washington că apartenenţa la NATO este unul dintre fundamentele solide ale dezvoltării României democratice, profund angajate în arhitectura de securitate europeană şi cea euroatlantică”, subliniază comunicatul oficial.

Administraţia Prezidenţială anunţă că în cadrul Summitului, liderii vor adopta decizii importante cu privire la consolidarea sprijinului pe termen lung pentru Ucraina, oferind mai multă predictibilitate acestuia. Totodată, liderii Aliaţi vor agrea asupra întăririi şi a modernizării pe mai departe a posturii de descurajare şi apărare colective.

Programul Summitului va include trei reuniuni la cel mai înalt nivel ale Consiliului Nord-Atlantic, inclusiv în formate cu Ucraina, Uniunea Europeană şi partenerii NATO din Indo-Pacific, precum şi un eveniment aniversar. De asemenea, vor fi adoptate mai multe documente oficiale, printre care Declaraţia Summitului şi o Declaraţie a Consiliului NATO-Ucraina.

Iohannis cere sprijin sporit pentru Ucraina și Moldova

Administraţia Prezidenţială arată că preşedintele României va evidenţia, în sesiunile de lucru, importanţa crucială a legăturii transatlantice şi a apărării colective, în baza Articolului 5. În acest sens, va susţine deciziile Aliate privind consolidarea posturii NATO de descurajare şi apărare şi va solicita acordarea unei atenţii sporite Flancului Estic şi Mării Negre, regiune de importanţă strategică pentru securitatea euroatlantică.

Preşedintele Klaus Iohannis va sublinia, totodată, că postura NATO se fundamentează pe forţe, capabilităţi şi aranjamente de comandă şi control robuste şi eficiente, capabile să răspundă tuturor ameninţărilor. În cadrul reuniunii, România va susţine pachetul de sprijin substanţial pentru Ucraina. Va arăta că integrarea euroatlantică a Ucrainei în NATO este ireversibilă, în linie cu deciziile adoptate la Summitul NATO de la Bucureşti din 2008 şi de la Vilnius din 2023. De asemenea, Preşedintele României va pleda pentru continuarea sprijinului în favoarea partenerilor vulnerabili ai NATO, în special pentru Republica Moldova, şi creşterea capacităţii acestora de a răspunde ameninţărilor hibride în creştere. Preşedintele Klaus Iohannis va sprijini demersul NATO de consolidare a relaţiei cu partenerii din Sud”, se mai arată în comunicat.

Alte teme care vor fi discutate de lideri la Washington se referă la consolidarea rezilienţei, răspunsul NATO la ameninţările din Sud şi aprofundarea cooperării cu partenerii NATO.

Articol recomandat de sport.ro
OUT de la FCSB! Starul lui Gigi Becali și-a făcut bagajele: „Scapă de presiunea patronului”
OUT de la FCSB! Starul lui Gigi Becali și-a făcut bagajele: „Scapă de presiunea patronului”
Citește și...
Bancomat aruncat în aer la Arad, cu o butelie de gaz. Tâlharii au fugit cu 200.000 de lei

ATM-ul unei bănci din judeţul Arad a fost aruncat în aer, vineri dis de dimineaţă. Persoane încă necunoscute au furat de acolo 200.000 de lei, și au fugit rapid.

Doi oameni de afaceri, trimiși în judecată de DNA. Prejudiciu de 10 milioane de lei la bugetul UE

Procurorii din cadrul Direcţiei Naţionale Anticorupţie (DNA) - Serviciul teritorial Cluj au dispus trimiterea în judecată, în stare de libertate, a doi oameni de afaceri care au produs bugetului Uniunii Europene un prejudiciu de peste 10 milioane de lei.

Alegeri în Marea Britanie. Ce conservatori celebri și-au pierdut locurile în Parlament

Odată cu schimbarea fundamentală a hărții electorale a Regatului Unit, de la o mare majoritate conservatoare în 2019 la o mare majoritate laburistă în aceste alegeri, numeroși politicieni proeminenți și-au pierdut deja locurile în Parlament.

Recomandări
Filmul unei tragedii. Cum a ajuns un general al Armatei Române să-și pună capăt zilelor, după o carieră de succes

După o carieră de succes în Armata Română, un general în rezervă a fost găsit vineri dimineață împușcat în locuința sa de vacanță din Prahova. 

La 129 de zile de când a dat jos Guvernul Bolojan, liderul PSD Sorin Grindeanu promite că se va întoarce la guvernare

La 129 de zile de când a dat jos Guvernul Bolojan, liderul PSD, Sorin Grindeanu le-a promis, la Neptun, tinerilor din partid, că se va întoarce la guvernare în câteva săptămâni, deși tot el recunoaște că nu are, deocamdată, voturile necesare.

„Statul degeaba”: Comună cu 227 de locuitori și 9 angajați la primărie. Încasează 185.000 de lei și cheltuie 2,2 milioane

Avem 120 de oraşe cu mai puţin de 10 mii de locuitori şi aproape 900 de comune care nu au nici măcar două mii de cetăţeni.