Iohannis, după discuția cu Juncker la Bruxelles: ”Independența justiției rămâne intangibilă”

×
Codul embed a fost copiat

Președintele Klaus Iohannis și șeful Comisiei Europene, Jean Claude Juncker, s-au întâlnit la Bruxelles pentru a discuta despre justiția din România! Cei doi speră că forma finală a legilor justiției nu va afecta statul de drept de la noi.

Ei au susținut o declarație comună de presă, care a fost transmisă LIVE pe pagina de Facebook a Știrilor ProTV și pe www.stirileprotv.ro.

De altfel, Juncker a accentuat că un regres la acest capitol ar putea afecta drumul european al României, printre altele, prin menținerea monitorizării pe Justiție, dar și prin blocarea accesului în Spațiul Schengen. Klaus Iohannis a susținut că Parlamentul va modifica legile justiției cu respectarea deciziei Curții Constituționale.

Imediat, din Parlament, liderul PSD Liviu Dragnea l-a aprobat pe șeful statului.

După discuțiile despre situația învolburată de la București din ultima vreme, mai ales în ceea ce privește modificarea legilor justiției, cei doi lideri au ieșit zâmbitori la conferința de presă.

Citește și
Rovana Plumb este audiata in comisie parlamentara
Rovana Plumb, salvată de colegi de DNA: "Vom avea o justiţie independentă"
Momentul în care judecătoarea Ancuţa Popoviciu îl strigă pe Sebastian, ucis la 2 Mai de Vlad Pascu: „A decedat o victimă? Vă rog să nu vorbiți” | AUDIO

Jean Claude Juncker a promis din nou că va susține efortul țării noastre de acces în Spațiul Schengen, dar și de ridicare a monitorizării pe care Bruxelles-ul o face Justiției din România.

După ce a urmărit discursul de la Bruxelles în biroul de la Parlament, liderul PSD Liviu Dragnea a susținut că înțelege mesajul lui Junker.

Independenţa Justiţiei româneşti este intangibilă, a declarat preşedintele Klaus Iohannis, adăugând că se va implica total pentru această chestiune.

"Personal sunt hotărât şi convins că voi reuşi ca aceste discuţii să se termine cu legi care vor fi în varianta cea mai bună îmbunătăţite, care pot fi folosite practic", a punctat şeful statului, la o conferinţă de presă comună cu preşedintele Comisiei Europene, Jean-Claude Juncker.

El şi-a reafirmat dedicarea pentru acest scop.

"Independenţa Justiţiei româneşti este intangibilă, este o chestiune pentru care mă voi implica total, voi face tot ce poate să facă un preşedinte pentru ca lucrurile să rămână aşa", a adăugat Iohannis.

Klaus Iohannis a mai declarat,că în România există "o problemă majoră" cu Legile Justiţiei şi cu Codurile penale, iar soluţia este în ţară şi nu afară.

"Avem o problemă majoră cu Legile Justiţiei şi cu codurile în România şi aceasta trebuie să o rezolvăm în România. Degeaba aşteptăm să vina cineva din afară să ne prezinte o soluţie. Soluţia este la noi", a spus Iohannis.

El a arătat că "avem soluţii legislative care satisfac şi nevoile sistemului de acasă, dar care satisfac şi criteriile general valabile pe care le numim noi valorile europene".

"De aceea, mă implic foarte mult şi sunt optimist în ce priveşte parcursul final. Acum suntem într-o fază intermediară. Deja, a doua lege a fost trimisă înapoi de CCR pentru îmbunătăţiri, acest proces va mai dura o vreme, evident că aşteptarea mea este ca la final să avem legi care ţin cont de deciziile CCR şi vin să îmbunătăţească întregul cadru, dar pe de altă parte, legi care păstrează, garantează, întăresc independenţa justiţiei şi înlesnesc actul de justiţie în România şi pentru asta eu mă agit destul de mult. Se vede, nu se vede, este partea a doua. Aceste lucruri se ştiu şi aici, la Buxelles, şi nu pornesc de la premisa că modificarea acestor legi va duce automat la o complicare a procesului de phasing out pe MCV sau la complicarea dosarului Schengen, care oricum încă nu este lămurit", a spus şeful statului.

Iohannis a subliniat că, din capul locului, preşedintele Comisiei Europene şi Comisia au fost susţinut acceptarea României în spaţiul Schengen.

El s-a declarat îngrijorat de procedura legislativă referitoare la Legile Justiţiei, arătând că de aceea a vorbit în timpul acestui proces.

"La mine nu au ajuns. Când o să ajungă la mine, o să scriu o scrisoare CCR sau Parlamentului, aici sunt mai multe variante pe care le am", a conchis Iohannis.

La rândul său, preşedintele Comisiei Europene, Jean Claude Juncker, a declarat în conferinţa de presă comună cu preşedintele Klaus Iohannis că România a făcut progrese remarcabile în privinţa statului de drept, iar CE nu va accepta ca România să facă paşi înapoi privind statul de drept.

Juncker a ţinut să precizeze că este foarte bine informat.

El a mai afirmat că, dacă legile justiţiei rămân aşa cum le-a votat Parlamentul, discuţiile privind renunţarea la MCV şi intrarea în spaţiul Schengen ”se vor pune în alţi termeni”, potrivit News.ro.

Sinteza declarațiilor președintelui Klaus Iohannis:

-  Am discutat însă și mult despre viitorul Uniunii, despre crizele pe care trebuie să le abordăm cu multă hotărâre. Am abordat și chestiuni concrete, cum ar fi cadrul financiar post 2020.

- Am discutat evident și despre România. A existat un interes proporțional cu evenimentele pe care le avem acasă, pe tematica justiției. Toate discuțiile au fost într-o notă pozitivă, constructivă și mi-au făcut plăcere.

- România este o țară profund implicată în procesul de consolidare a Uniunii.

- Am evidențiat cele 4 dimensiuni importante care vor sta la baza elaborării programului nostru pentru președinție.

- Am primit încurajări, am primit idei.

- Sunt foarte optimist în ce privește colaborarea noastră privind președinția Consiliului European.

- Cel mai important obiectiv al meu rămâne același, independența justiției rămâne intangibilă.

- Cred că avem o problemă majoră cu legile justiției și cu codurile în România, însă acestea trebuie rezolvate la noi.

- De aceea mă implic foarte mult și sunt optimist în ce privește parcursul final, acum suntem într-o etapă intermediară. Acest proces va mai dura o vreme.

- Cel puțin eu mă agit destul de mult. Se vede, nu se vede, asta e partea a doua.

Potrivit Administraţiei Prezidenţiale, cu acest prilej, vor fi abordate subiecte legate de pregătirea Preşedinţiei române a Consiliului Uniunii Europene din primul semestru al anului 2019, precum şi teme de actualitate ale agendei europene vizând, în principal, procesul de consolidare a Uniunii Europene.

Pe agendă se vor afla şi negocierile privind noul cadru financiar al UE post 2020, aprofundarea Uniunii Economice şi Monetare, securitatea externă şi internă a Uniunii şi aspecte legate de relaţiile externe ale Uniunii, cu accent pe procesul de extindere şi Vecinătatea estică.

De asemenea, a fost discutată situaţia din România referitoare la modificările aduse cadrului legislativ privind sistemul judiciar şi lupta împotriva corupţiei.

"Preşedintele Klaus Iohannis va sublinia, în cadrul întâlnirilor, angajamentul ferm al României de a contribui la consolidarea proiectului european, precum şi ataşamentul ţării noastre la principiile şi valorile pe care se bazează Uniunea. De asemenea, va arăta că Preşedinţia României a Consiliului UE va avea o abordare echilibrată şi obiectivă, în interesul Uniunii şi al statelor membre, care să contribuie la avansarea procesului de integrare europeană", a arătat Administraţia Prezidenţială.

Preşedintele Iohannis se va întâlni şi cu preşedintele Consiliului European, Donald Tusk, cu care va discuta despre agenda reuniunii informale a Consiliului European din 23 februarie, respectiv despre negocierile privind viitorul buget al Uniunii Europene post 2020 şi aspecte instituţionale.

La finalul vizitei la Bruxelles, preşedintele Klaus Iohannis va avea o întrevedere cu preşedintele Partidului Popular European, Joseph Daul.

Articol recomandat de sport.ro
Sportivul care și-a ucis iubita, prima apariție după ce a fost eliberat! Cum arată Oscar Pistorius după 9 ani de închisoare
Sportivul care și-a ucis iubita, prima apariție după ce a fost eliberat! Cum arată Oscar Pistorius după 9 ani de închisoare
Citește și...
Kovesi: O parte dintre inculpaţi au făcut atacuri la justiţie, s-au speriat şi au fugit
Kovesi: O parte dintre inculpaţi au făcut atacuri la justiţie, s-au speriat şi au fugit

Laura Codruţa Kovesi afirmă într-un interviu acordat AGERPRES că o parte dintre inculpaţi au făcut atacuri asupra justiţiei, au demonizat procurorii şi judecătorii şi şi-au dat seama că singura soluţie de scăpare este aceea de a fugi din ţară.

Rovana Plumb, salvată de colegi de DNA:
Rovana Plumb, salvată de colegi de DNA: "Vom avea o justiţie independentă"

Scoasă din Guvern de Mihai Tudose, Rovana Plumb poate reveni în cabinetul Dăncilă, în ciuda faptul că DNA a cerut începerea urmăririi penale pe numele ei - cerere respinsă însă de parlamentari.

CE sesizează Curtea Europeană de Justiție, în cazul României: A refuzat să pună în aplicare o directivă
CE sesizează Curtea Europeană de Justiție, în cazul României: A refuzat să pună în aplicare o directivă

Comisia Europeană a decis, joi, să sesizeze Curtea Europeană de Justiție în cazul României, din cauza refuzului de a implementa reglementările privind construirea unei infrastructuri pentru combustibili alternativi.

Recomandări
Cum a întâmpinat-o Ion Iliescu pe prima procuroare care cercetează Mineriada din 1990. Riscă închisoare pe viață
Cum a întâmpinat-o Ion Iliescu pe prima procuroare care cercetează Mineriada din 1990. Riscă închisoare pe viață

Fostul președinte Ion Iliescu este oficial suspect în dosarul Mineriadei din 13-15 iunie '90 pentru infracțiuni contra umanității.  

Ciolacu, despre surparea din Slănic: „Ce vreți să fac? Să știu unde s-au făcut drumurile peste mine?”. Reacția Salrom
Ciolacu, despre surparea din Slănic: „Ce vreți să fac? Să știu unde s-au făcut drumurile peste mine?”. Reacția Salrom

La Slănic, în Prahova, craterul din centrul orașului s-a adâncit cu 20 de centimetri și nimeni nu poate spune dacă surparea se va opri.

Piața imobiliară începe să își revină, dar vânzătorii nu mai negociază atât de mult. Unii caută și un an locuința perfectă
Piața imobiliară începe să își revină, dar vânzătorii nu mai negociază atât de mult. Unii caută și un an locuința perfectă

După o perioadă în care mulți au amânat achizițiile mari cum ar fi cumpărarea unei locuințe noi, cererea pe piața imobiliară începe să își revină.