Kovesi: O parte dintre inculpaţi au făcut atacuri la justiţie, s-au speriat şi au fugit

"S-au speriat şi au fugit. (...) De foarte multe ori, controlul judiciar este aplicat, dar aceste persoane reuşesc să părăsească ţara înainte de a se pronunţa o soluţie definitivă de condamnare. Şi atunci, poliţia sau cei care au aceste măsuri de supraveghere trebuie să vină şi să spună ce le lipseşte pentru ca astfel de situaţii să fie evitate", susţine şefa DNA.

Referitor la anunţul pe care ar urma să-l facă ministrul Justiţiei, Tudorel Toader, în cazul său, Kovesi spune că nu a avut niciun fel de întâlnire cu aceasta şi că nu-i cunoaşte decizia.

"Eu o să continuu să îmi fac treaba până când va exista o decizie legală de revocare a mea din funcţie sau până când îmi va expira mandatul, în mai 2019", arată procurorul-şef.

Citește și

Kovesi, despre Legile Justiției: Cel mai grav, elimină cuvântul ”independență”

Puterea clanului Corduneanu. Liderul decedat al grupării a fost anchetat pentru trafic de droguri, cămătărie, trafic de persoane și acte de violență, dar condamnat doar pentru „spionarea soției”

Despre modificările la legile Justiţiei, Kovesi atrage atenţia că acestea pot avea efecte devastatoare asupra sistemului judiciar şi asupra societăţii, în general.

''În spatele acestor modificări nu se încearcă reformarea sistemului de justiţie, ci se încearcă blocarea sistemului de justiţie. (...) Soluţia legislativă este ca aceste proiecte să nu intre în vigoare", punctează şefa DNA.

 AGERPRES: Inspecţia Judiciară a exercitat acţiune disciplinară faţă de dumneavoastră şi procurorul şef adjunct Marius Iacob, o premieră în justiţie. Cum răspundeţi acuzaţiilor? Aveţi un comportament agresiv, abuziv faţă de colegi?

Laura Codruţa Kovesi: Lucrez în procuratură de peste 22 de ani şi în aceşti 22 de ani nu am avut niciodată o cercetare disciplinară sau acţiune disciplinară. În mod cu totul întâmplător, anul trecut, când au început atacurile asupra justiţiei, când Inspecţia Judiciară a dat un comunicat de presă care susţinea modificările la legile Justiţiei propuse la acea vreme de ministrul Justiţiei, au început, în mod cu totul întâmplător, mai multe sesizări din oficiu ale Inspecţiei Judiciare, cred că sunt peste 15 sau 16. Deci, este foarte dificil de comentat. Dar ce pot să vă spun categoric, că în această cercetare disciplinară, care vizează o înregistrare care a fost distribuită publicului în luna iunie anul trecut, s-a făcut un raport de constatare, o expertiză criminalistică în care s-a stabilit că înregistrarea nu este originală, că înregistrarea a suferit editări. Au fost audiaţi toţi colegii participanţi la şedinţă. Deci, o să îmi fac apărarea în cadrul Secţiei pentru procurori şi o să vedem ce se va întâmpla cu aceste acţiuni disciplinare.

AGERPRES: Dar, s-au plâns colegii că aţi avea un comportament abuziv?

Laura Codruţa Kovesi: Dimpotrivă! Am fost şase ani procuror general a României, am fost aproape patru ani procuror şef al DNA, niciodată în cei 22 de ani de procuratură nu am fost acuzată că aş fi avut un comportament nepotrivit în relaţiile cu colegii, am ţinut mii de şedinţe ca şef al instituţiilor, am participat la şedinţe ca procuror cu funcţie de execuţie, niciodată nu am fost acuzată de aşa ceva. Doar acum, în mod cu totul întâmplător, când sunt aceste atacuri, când există acest asalt asupra justiţiei, am fost acuzată că aş fi făcut afirmaţii pe un ton autoritar în cadrul şedinţei.

AGERPRES: Aţi vorbit de un raport de expertiză. Acela nu a ajuns şi la Inspecţia Judiciară?

Laura Codruţa Kovesi: Este depus la dosar şi raportul de constatare, şi expertiza, şi declaraţiile tuturor procurorilor care au fost prezenţi la şedinţă. O să vedem decizia în Secţia pentru procurori.

AGERPRES: Vă aşteptaţi la o judecată disciplinară de lungă durată? Nu consideraţi că trebuie să demisionaţi?

Laura Codruţa Kovesi: Mi-e foarte greu să anticipez cât va dura această judecată. Speţa este una simplă, probele sunt foarte clare şi evidente, o să îmi fac apărările în faţa Secţiei de procurori aşa cum am făcut-o şi atunci când a fost controlul de fond desfăşurat de Inspecţia Judiciară.

Nu consider că trebuie să demisionez pentru ceva ce nu am făcut. Din primul moment în care acea înregistrare a fost difuzată am spus că nu este o înregistrare originală, că a fost editată, că au fost făcute juxtapuneri, că anumite afirmaţii nu le-am făcut niciodată, că anumite cuvinte nu fac parte din vocabularul meu indiferent dacă sunt la serviciu sau sunt acasă, aspecte care au fost confirmate şi de expertize şi de declaraţiile colegilor prezenţi la şedinţă.

AGERPRES: În ce stadiu este ancheta privind aceste scurgeri de informaţii din şedinţa DNA din care a rezultat şi înregistrarea?

Laura Codruţa Kovesi: Este un dosar în lucru, se administrează ritmic probe, nu pot să fac alte comentarii în acest moment. Există şi o anchetă penală, există şi o anchetă disciplinară cu privire la aceste lucruri şi din acest motiv nu pot să comentez.

AGERPRES: CCR a decis că trebuie să vă prezentaţi la Comisia parlamentară privind alegerile prezidenţiale din 2009, dar nu aţi făcut-o nici după această hotărâre obligatorie, fiind acuzată de membrii comisiei că o ignoraţi. De ce?

Laura Codruţa Kovesi: Am respectat în totalitate deciziile CCR pronunţate din 1991 până la zi. Am transmis Comisiei răspunsuri la fiecare solicitare pe care mi-a adresat-o. Am transmis răspunsuri cu privire la ceea ce am fost întrebată şi am răspuns că nu deţin informaţii sau date care să facă obiectul comisiei parlamentare. În momentul în care am primit solicitări de a mă prezenta la acea comisie, de a transmite date şi informaţii, mi s-a adus la cunoştinţă în scris care este obiectul acelei comisii. Eu nu deţin date şi informaţii legate de obiectul acelei comisii parlamentare şi am respectat toate deciziile constituţionale, am răspuns la fiecare din aceste solicitări şi am comunicat ceea ce se poate comunica. Atunci când nu deţii date sau informaţii, nu ai ce să pui la dispoziţie.

AGERPRES: Când aţi luat această decizie, să nu daţi curs invitaţiilor, aţi luat în calcul şi faptul că ar putea fi folosită ca motiv de revocare?

Laura Codruţa Kovesi: E foarte greu să comentăm situaţii ipotetice. Eu am respectat legea şi deciziile Curţii Constituţionale în tot ceea ce am făcut.

AGERPRES: Cum vedeţi proiectul de lege iniţiat de deputatul Oana Florea ca refuzul unei persoane de a se prezenta la audieri într-o comisie parlamentară de anchetă să constituie infracţiune?

Laura Codruţa Kovesi: Este dificil să comentăm proiecte, propuneri, idei care apar în spaţiul public. Zilnic sunt apărute ştiri cu privire la anumite proiecte de modificare a legislaţiei, a Codului Penal, a diverselor legi. Până nu vedem un proiect oficial este extrem de greu să emitem o opinie în acest sens. Deocamdată, nu am văzut niciun proiect oficial şi din acest motiv nu pot să comentez.

AGERPRES: Ce relaţie aveţi cu ministrul Justiţiei?

Laura Codruţa Kovesi: Strict instituţională.

AGERPRES: Dar cu noul CSM?

Laura Codruţa Kovesi: Practic, sunt aceiaşi membri ca şi în cursul anului trecut, doar conducerea CSM a fost modificată. Avem o relaţie strict instituţională, trimitem CSM acele solicitări şi acele date şi informaţii care sunt obligatorii potrivit legii. Este doar o relaţie instituţională cu toţi membrii CSM.

AGERPRES: Ministrul Justiţiei a anunţat încă din luna decembrie că a luat o decizie pe care o va formaliza ulterior, în urma evaluării activităţii conducerii DNA. Aţi avut vreo discuţie cu ministrul pe această temă? V-a comunicat ce decizie a luat?

Laura Codruţa Kovesi: Nu am avut niciun fel de discuţie, nu mi-a solicitat niciun fel de explicaţie, nu mi-a solicitat niciun fel de date sau informaţii, nu am avut niciun fel de întâlnire, nu cunosc ce decizie a luat. De altfel, singura întâlnire a ministrului Justiţiei cu toţi membrii conducerii DNA a fost o întâlnire publică, la sediul CSM, când s-a discutat acel raport privind controlul efectuat în cadrul DNA. A fost o întâlnire publică. Toată lumea a putut să vadă ce s-a discutat în acea întâlnire. Alte întâlniri cu ministrul Justiţiei nu am avut.

AGERPRES: Vă preocupă această evaluare?

Laura Codruţa Kovesi: Nu, eu o să continuu să îmi fac treaba până când va exista o decizie legală de revocare a mea din funcţie sau până când îmi va expira mandatul, în mai 2019.

AGERPRES: De ce credeţi că amână, totuşi, ministrul Justiţiei anunţul în ceea ce vă priveşte? Ar putea avea legătură şi cu aşteptarea intrării în vigoare a legilor Justiţiei care modifică procedura de numire şi revocare a şefilor din Ministerul Public?

Laura Codruţa Kovesi: Cred că răspunsul trebuie să îl dea chiar ministrul Justiţiei. Nu aş putea să vă pun dacă este o decizie amânată sau nu.

AGERPRES: În legătură cu legile Justiţiei, care este prevederea care afectează cel mai mult DNA?

Laura Codruţa Kovesi: Vorbind despre aceste proiecte de legi, care au fost adoptate, ar trebui să precizăm de la început că nu au la bază niciun fel de studiu de impact, nu au la bază nicio notă de fundamentare care să ne arate de ce trebuie modificate anumite dispoziţii sau nu. Haideţi să revenim cu ceea ce este mai grav de fapt. Nu este ceea ce se regăseşte în lege.

Ceea ce este cel mai grav, din punctul nostru de vedere, este ceea ce nu se regăseşte în această lege.

Potrivit legii în vigoare, în acest moment, procurorii se bucură de stabilitate şi independenţă. Proiectul noii legi elimină cuvântul independenţă. În aparenţă, dacă citeşti acel articol 3 pare că este un text care nu ridică probleme. Dar ce se ascunde în spatele acestui text? Lipseşte cuvântul independenţă. Ce înseamnă acest lucru? Înseamnă că procurorii, din momentul în care această lege va intra în vigoare, nu vor mai fi independenţi în activitate, vor fi subordonaţi ministrul Justiţiei, care, de regulă, este un om politic. Ca atare, ce se doreşte prin această lege? Nu se doreşte întărirea independenţei, nu se doreşte eficientizarea şi reformarea sistemului de justiţiei, ci se doreşte dependenţa procurorilor de ceva. O să vedem dacă de ministrul Justiţiei sau de politic. Şi se doreşte limitarea atribuţiilor pe care procurorii le pot avea atunci când sunt independenţi.

Haideţi să vedem ce înseamnă un procuror care nu este independent în activitate şi să ne uităm puţin la ce se întâmpla în anii 2000, sau până în anul 2004, când procurorii nu se bucurau de independenţă în activitatea lor. Nu existau anchete de corupţie la nivel înalt, nu existau persoane care deţineau funcţii importante în stat care să fie anchetate, au fost situaţii chiar când deciziile în anumite dosare penale s-au luat la sediul unor partide politice.

Dacă dorim să ne reîntoarcem la acele vremuri, când nu se întâmpla nimic, atunci aceste dispoziţii ar trebui să intre în vigoare. Dacă voinţa politică este ca procurorii să nu facă nimic sau să facă anchete în funcţie de ceva de ce vor fi dependenţi, atunci aceste dispoziţii vor intra în vigoare. Noi, de fapt, suntem foarte îngrijoraţi cu privire la aceste legi, pentru că una dintre condiţiile de bază în a obţine rezultate în lupta cu infracţionalitate, dar în special cu corupţia la nivel înalt a fost această independenţă a procurorilor. Faptul că prin independenţa care era garantată de lege procurorii au putut să deschidă anchete, să le finalizeze, să trimită în judecată persoane care au deţinut funcţii importante în stat, care au fost investigate pentru fapte de corupţie la nivel înalt, ne-a arătat că eficienţa în lupta cu corupţia se poate obţine doar cu un sistem de justiţie independent, în special cu procurori independenţi. Ori, acest cuvânt lipseşte în totalitate din dispoziţiile noilor legi care sunt adoptate în acest moment de Parlament, dar care încă nu au intrat în vigoare.

AGERPRES: Care va fi impactul pe care îl vor avea legile Justiţiei asupra activităţii DNA şi a sistemului judiciar? Aţi făcut o analiză, în afară de independenţa aceasta, care înţeleg că este primordială pentru procurori?

Laura Codruţa Kovesi: Sigur, noi am analizat legile în ansamblul lor. Sunt situaţii în care dacă iei doar o anumită dispoziţie, un anumit articol din lege el poate să pară chiar favorabil sistemului de justiţie. Dar, dacă analizăm în ansamblu toate dispoziţiile legale nou introduse o să vedem că pot avea efecte devastatoare asupra sistemului de justiţie şi nu doar, ci asupra societăţii în general. Haideţi să vă dau un exemplu, deşi este destul de dificil, pentru că sunt foarte multe dispoziţii tehnice. Dar am să încerc să găsesc câteva exemple, ca publicul să înţeleagă de ce aceste legi sunt grave.

Există o dispoziţie privind pensionarea magistraţilor atunci când aceştia au 20 de ani vechime magistratură. În aparenţă, este o dispoziţie bună, mai ales pentru magistraţi, pentru că unii din ei nu trebuie să lucreze până la 65 de ani, la fel cum se întâmplă cu alte categorii profesionale, ci au posibilitatea de a se pensiona mai devreme. Deci, în aparenţă, nu ar trebui să ne îngrijoreze. Haideţi să vedem care sunt consecinţele. Magistraţii care au această vechime sunt magistraţii care, din punct de vedere profesional, au ajuns la o maturitate, care au o experienţă foarte mare şi care au promovat ierarhic, ajungând, de cele mai multe ori, la instanţele şi parchetele superioare - la Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie sau la Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie. Ca să ajungă acolo aceşti magistraţi au dat nişte examene extrem de grele, extrem de dificile. Dacă această dispoziţie intră în vigoare, există posibilitatea ca aceşti magistraţi să iasă la pensie. Nu avem niciun fel de previzibilitate, pentru că este o decizie personală. Doar în DNA, peste 25% din colegii procurori vor putea să iasă la pensie. Problema intervine atunci când ne raportăm la cauze. Se va bloca soluţionarea cauzelor sau unele din ele nu se vor mai finaliza. Şi dacă mă raportez, spre exemplu, la ÎCCJ, vechimea pentru a promova la această instanţă va fi de 18 ani. Un magistrat care are 18 ani va da examen, va promova la Înalta Curte, dar în doi ani el se va putea pensiona. În această perioadă de doi ani, dosarele care sunt pe rolul Înaltei Curţi nu pot primi întotdeauna o decizie finală definitivă, tocmai pentru că sunt cauze complexe, cauze în care sunt de audiat multe persoane, sunt de administrat probe şi există şi o cale de atac. Şi atunci vom ajunge în situaţii în care poate judecătorii vor ieşi la pensie şi aceste dosare se vor relua până vin alţi judecători, care, din nou, după doi ani de zile se pot pensiona. O să ajungem în situaţia în care justiţia poate să se blocheze şi aceste dosare să nu fie soluţionate. Mai mult decât atât, un exemplu care poate este tehnic şi greu de înţeles, dar este important de explicat de ce aceste legi vor împiedica buna funcţionare a Justiţiei şi care automat va afecta şi societatea. Condiţiile de accedere şi mărirea duratei de stagiatură va duce la situaţia în care patru ani nu vom avea absolvenţi noi. Cu această ieşire masivă la pensie, există situaţia ca dosarele să fie soluţionate într-o perioadă mai mare de timp sau sistemul chiar să se blocheze. Există multe asemenea exemple, am ales doar câteva care în aparenţă pot să fie dispoziţii bune, din punctul unora de vedere, dar care să aibă consecinţe extrem de grave.

AGERPRES: Dar, vor putea rămâne magistraţii în sistem şi după acest interval...

Laura Codruţa Kovesi: Vor putea rămâne, însă acest lucru nu poate fi previzionat de nimeni pentru că este o decizie personală. Vocaţia de a te pensiona este o chestiune care ţin strict de persoana magistratului. Sigur, ai acea vechime, poţi să rămâi în sistem, poţi să nu rămâi în sistem, dar este o decizie personală pe care nu ai de unde să o cunoşti în momentul în care această lege intră în vigoare.

AGERPRES: Procurorul general, Augustin Lazăr, a făcut referire, luna trecută, într-un comunicat, despre tentativele unor puteri ale statului de a lipsi procurorii români de independenţă pe căi dubioase, prin proiecte şi proceduri parlamentare viciate. Cum vedeţi acest întreg proces de modificare a legilor Justiţiei, dar şi a codurilor penale?

Laura Codruţa Kovesi: Cred că domnul procuror general a sintetizat foarte bine în această frază ceea ce se întâmplă. De fapt, nu se doreşte eficientizarea justiţiei, se doreşte eliminarea independenţei procurorilor, se doreşte lipsirea de eficienţă în activitatea investigativă, ba chiar tăierea unor instrumente legislative, aşa cum am văzut în cursul lunii decembrie că exista un proiect privind modificarea Codului Penal. Nu există note de fundamentare, nu există studii făcute pentru a putea aprecia dacă este oportun sau nu să facem aceste modificări. Mai mult decât atât, poate este pentru prima dată sau poate nu ştiu eu, când o procedură parlamentară de modificare a unor legi atât de importante s-a desfăşurat într-un ritm extrem de rapid. În câteva zile, aceste proiecte au fost adoptate, fără o dezbatere serioasă, fără o notă de fundamentare, fără transparenţă şi fără consultarea sistemului e magistratură. Să nu uităm că au fost situaţii în care magistraţii au fost excluşi de la acele şedinţe, chiar au fost invitaţi să părăsească sala când s-au prezentat pentru a-şi exprima punctul de vedere. Deci, aceste motive ne duc la concluzia că, de fapt, în spatele acestor modificări nu se încearcă reformarea sistemului de justiţie, ci se încearcă blocarea sistemului de justiţie.

AGERPRES: Pe lângă instituţiile din justiţie şi magistraţi, îngrijorări a transmise şi Comisia Europeană în legătură cu aceste modificări, există şi proteste în ţară. Cum vedeţi răspunsul Legislativului?

Laura Codruţa Kovesi: Această îngrijorare o avem şi noi, cei din sistemul de justiţie, cu privire la posibilitatea ca aceste legi să intre în vigoare. Soluţia legislativă este ca aceste proiecte să nu intre în vigoare, să fie dezbătute într-un mod serios, cu participarea magistraţilor, cu efectuarea unor studii de impact, a unor note de fundamentare pentru a vedea ce este bine şi ce nu este bine. Într-adevăr, în ultimii ani, sistemul de justiţie a propus mai multe modificări la aceste legi, dar în mare parte nu s-a ţinut cont de anumite propuneri sau nu au fost introduse în proiectele legislative care au fost înaintate la Parlament. Deci, o dezbatere serioasă, transparentă şi corectă cred că ar duce la modificarea acestor legi într-un fel în care să ajute sistemul de justiţie şi societatea. Pentru că o justiţie care nu este independentă nu poate ajuta societatea, o justiţie care nu este independentă nu poate duce la soluţii corecte, la procese corecte. Deci, o justiţie care nu este independentă va afecta cu siguranţă cetăţenii. Independenţa justiţiei nu este un privilegiu pentru magistraţi, ci este un principiu fundamental într-o societate democratică de care trebuie să se bucure toţi cetăţenii.

AGERPRES: Decizia CCR privind înfiinţarea secţiei de anchetare a magistraţilor la Parchetul General, declarată constituţională, cum afectează anchetele în curs de la DNA? Ce se întâmplă cu dosarele deja deschise, cu anchete in rem, cele în care sunt deja suspecţi? Vor fi mutate cu tot cu urmărirea penală?

Laura Codruţa Kovesi: Da, în general când o normă de procedură este modificată ea se aplică imediat şi, în cazul în care competenţa este schimbată, dosarele vor fi declinate. Dar, pentru că vorbim de această secţie - a existat în spaţiul public o intoxicare, că de fapt nu se doreşte înfiinţarea acestei secţii pentru că DNA ar pierde competenţă. Da, este adevărat, dar pierde în câteva zeci de dosare. Anual, în ultimii patru ani, DNA a investigat peste 10.000 de dosare. Faptul că avem 30 sau 40 de dosare cu magistraţi în plus sau în minus nu va afecta în niciun fel DNA. CCR a stabilit că înfiinţarea acestei secţii este constituţională, dar nu orice dispoziţie legală care este constituţională este şi utilă şi oportună. Haideţi să vedem ce se ascunde în spatele acestei dispoziţii.

Care este realitatea şi pentru ce se doreşte modificarea aceasta legislativă? O să avem secţie de investigare a unor primari, secţii de investigare a unor deputaţi şi senatori, secţii de investigare a unor politişti? Pentru că numărul poliţiştilor, al primarilor, al senatorilor şi deputaţilor care au fost investigaţi de DNA, trimişi în judecată şi condamnaţi este mult mai mare decât cel al magistraţilor. Deci, dacă ne luăm după un criteriu statistic, o să avem şi astfel de secţii? Care este realitatea acestor modificări? Sunt magistraţii un pericol pentru societate? Dacă ne luăm statistic, atunci şi primarii sunt un pericol sau pot fi şi parlamentarii un pericol, doar pentru că un număr mai mare sau mai mic de inculpaţi au fost trimişi în judecată pentru fapte de corupţie? Această secţie aşa cum este prevăzută va funcţiona cu un număr de 8 sau 10 procurori. Ori, sunt sute de dosare în ţară care vizează investigarea unor magistraţi, pentru că ceea ce nu s-a spus în spaţiul public este acest lucru- nu dosar DNA investighează magistraţii. DNA investighează magistraţii cercetaţi pentru fapte de corupţie sau pentru fapte care sunt de de competenţa DNA.

Dar, magistraţii sunt investigaţi şi de Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, şi de către procurori de la parchetele de pe lângă curţile de apel, în funcţie de competenţa care este stabilită în lege. Imaginaţi-vă sute de dosare care vor ajunge la opt procurori şi care îşi vor bloca activitatea. Dacă ne uităm în trecut, haideţi să ne uităm când s-a înfiinţat PNA-ul. Toată corupţia din România era investigată de PNA, care în teritoriu avea doi sau maxim trei procurori şi aveau mii de dosare şi practic au fost blocaţi. Lupta anticorupţie a fost blocată o perioadă de timp pentru că nu puteau gestiona miile şi sutele de dosare pe care le aveau. Dacă ne uităm la această modificare legislativă, coroborată cu lipsirea de independenţă a procurorilor, coroborată cu celelalte dispoziţii care pot intra în vigoare, o să vedem că scopul acestei secţii nu este de a investiga magistraţii care fac abuzuri, ci este de a bloca sistemul de justiţie, de a pune presiune pe cei care lucrează în sistemul de justiţie.

AGERPRES: Dar nu luaţi în calcul că se doreşte înfiinţarea acestei secţii pentru magistraţi doar pentru că exigenţele legate de posibile infracţiuni ale magistraţilor sunt mai mari decât în rândul celorlalte categorii?

Laura Codruţa Kovesi: Cred că aceste exigenţe au fost satisfăcute prin anchetele care au fost făcute de-a lungul timpului. De câte ori un procuror sau un judecător au încălcat legea s-au făcut anchete, au fost trimişi în judecată pentru fapte de corupţie, pentru fapte de favorizare, pentru abuzuri exercitate în activitatea lor. Nu există în România şi poate nici în alte sisteme de drept structuri de parchet pentru investigarea unei anumite categorii profesionale. Despre acest lucru vorbim aici. Magistraţii sunt cei mai periculoşi pentru societatea din România să înfiinţăm o secţie? Acele abuzuri din justiţie despre care se vorbeşte şi care deocamdată sunt nedovedite în marea majoritate a cazurilor... Da, inclusiv în DNA am avut situaţii în care procurori au fost trimişi în judecată pentru fapte de corupţie, pentru modul în care şi-au exercitat atribuţiile de serviciu şi acest lucru arată sănătatea sistemului de justiţie. Atunci când un procuror sau un judecător a greşit, acela a fost investigat la fel ca orice alt cetăţean. Dar mai sunt şi alte categorii profesionale care prin activitatea lor afectează cetăţenii şi societatea. Magistraţii, dintr-o dată, sunt cei mai periculoşi. De ce? De ce sunt procurorii periculoşi? Pentru că i-au investigat pe cei care au luat mită şi au prejudiciat bugetul de stat?

AGERPRES: Câte dosare sunt în lucru în prezent la DNA? Aveţi, în prezent, deficit de resurse umane sau materiale?

Laura Codruţa Kovesi: În cursul anului trecut, DNA a avut de investigat în jur de 11.000 de dosare, în care au lucrat aproximativ 100 de procurori, 107 procurori mai exact. Au rămas în lucru la începutul anului peste 6.000 de dosare. Deci, un volum destul de mare de activitate de gestionat, un număr impresionant de dosare pe care procurorii trebuie să-l gestioneze. Avem posturi care sunt vacante şi încă nu sunt ocupate, facem interviu, pentru că în cursul anilor trecuţi numărul de procurori care au venit în DNA şi al celor care au plecat a fost aproximativ acelaşi. Avem un număr de posturi vacante şi la ofiţerii de poliţie. Sigur, încercăm să gestionăm tot acest volum de muncă cu resursele pe care le avem. Noi avem nişte solicitări anterioare făcute la Ministerul Justiţiei, încă din 2015, din 2016 cu privire la posibilitatea de a avea posturi în plus. O să vedem cum se vor soluţiona.

AGERPRES: Cum catalogaţi activitatea DNA în 2017 faţă de anii precedenţi? Mai slabă? Mai eficientă? De ce?

Laura Codruţa Kovesi: Din punct de vedere statistic, activitatea noastră este cam aceeaşi din ultimii patru ani. Din punct de vedere statistic putem spune că lucrurile stau la fel de bine ca şi în anii trecuţi. Sunt în jur de 1.000 de persoane care au fost trimise în judecată, în jur de 700 de persoane care au fost condamnate de către instanţele de judecată. A crescut volumul dosarelor care au fost soluţionate. Desigur, o să prezentăm cu cifre concrete la raportul de activitate care va fi public. Ce este important, din perspectiva calităţii activităţii, este faptul că numărul de achitări a scăzut. Dacă ne raportăm la anul trecut, sunt mai puţine persoane achitate. Mare parte dintre aceste persoane au fost achitate datorită unor decizii ale Curţii Constituţionale, dezincriminării unor fapte sau datorită perioadei mari în care dosarele s-au judecat. Sunt situaţii în care dosarele au fost judecate după şapte sau opt ani de zile şi interpretarea probelor, interpretarea legislaţiei, practica judiciară neunitară au influenţat aceste soluţii.

AGERPRES: Cum vedeţi faptul că, în ultima vreme, tot mai multe persoane inculpate în mari dosare de corupţie pleacă din ţară înainte de pronunţarea unor sentinţe definitive şi ulterior pronunţării? Ar putea fi prevenit acest fenomen?

Laura Codruţa Kovesi: Da, există în ultima perioadă de timp o situaţie în care anumiţi inculpaţi, când se apropie sentinţa, pleacă din ţară. O parte dintre inculpaţi au făcut atacuri asupra justiţiei, au demonizat procurorii şi judecătorii şi şi-au dat seama că singura soluţie de scăpare este aceasta de a pleca din ţară. S-au speriat şi au fugit. Noi, ca procurori, sau în interiorul sistemului de justiţie, uzăm absolut toate pârghiile legale pentru a preveni aceste fenomene. Sunt multe situaţii în care procurorii propun arestarea preventivă sau aplică acea măsură preventivă a controlului judiciar, care în majoritatea cazurilor este menţinută de către instanţele de judecată. Problema intervine în momentul monitorizării acestor măsuri. Cum se respectă măsurile pe care judecătorii le aplică atunci când dispun măsura controlului judiciar pentru persoanele care sunt judecate? Şi acest lucru nu se face de către procuror sau judecător, se face de către alte instituţii: poliţia naţională, poliţia de frontieră. Sunt cunoscute situaţiile în care persoane care aveau control judiciar cu interdicţia de a părăsi ţara totuşi au reuşit să plece din ţară. Cred că răspunsul la această întrebare trebuie să vină din partea autorităţilor de poliţie, să ne spună ce anume măsuri suplimentare ar trebui introduse în legislaţie pentru a preveni astfel de situaţii, pentru că ei sunt singurii care pot evalua ce anume îi ajută sau îi încurcă atunci când monitorizează aceste persoane. De foarte multe ori, controlul judiciar este aplicat, dar aceste persoane reuşesc să părăsească ţara înainte de a se pronunţa o soluţie definitivă de condamnare. Şi atunci, poliţia sau cei care au aceste măsuri de supraveghere trebuie să vină şi să spună ce le lipseşte, pentru ca astfel de situaţii să fie evitate.

AGERPRES: Redeschiderea dosarului vicepremierului Paul Stănescu readuce în prim plan problema demnitarilor urmăriţi penal. Sunt membri ai viitorului guvern vizaţi de DNA în anchetele penale?

Laura Codruţa Kovesi: Persoanele care au calitatea de suspect sau inculpat sunt cunoscute. Alte de menţiuni nu pot să fac.

AGERPRES: Au solicitat alte instituţii ale statului date despre anchetele care ar viza posibili miniştri? Mă refer la Preşedinţie.

Laura Codruţa Kovesi: Până în momentul în care o persoană nu are calitatea de suspect sau de inculpat, astfel de informaţii nu pot fi furnizate în afara cadrului legal. Ca atare, nu am primit astfel de solicitări. (...) Nu există obligaţie legală în acest sens, nu există o prevedere legală în acest sens şi în momentul în care o persoană dobândeşte calitatea de suspect sau de inculpat, acest lucru este o informaţie care poate fi făcută publică atunci când ea nu afectează bunul mers al dosarului. Aceste situaţii sunt cunoscute de tot publicul, nu doar de anumite persoane.

AGERPRES: Se reclamă, în spaţiul public, că anumite proceduri derulate de DNA au loc exact în anumite momente politice şi că nu ar fi o simplă coincidenţă. De exemplu, procedurile derulate în dosarele "Tel Drum" şi "Belina" în ziua consultărilor de la Cotroceni pentru desemnarea unui nou premier sau redeschiderea anchetei în cazul vicepremierului Paul Stănescu, dat de presă, la acea vreme, posibil candidat pentru funcţia de şef al Executivului. Cum răspundeţi?

Laura Codruţa Kovesi: Niciodată în activitatea noastră nu ne orientăm după ceea ce se întâmplă în spaţiul public sau în spaţiul politic, sau evenimente politice sau alte evenimente publice. Ancheta îşi urmează cursul, în funcţie de probele care trebuie administrate, conform legii. Sunt foarte multe situaţiile în care noi începem, deschidem o investigaţie sau suntem sesizaţi cu o anumită faptă penală şi începem o investigaţie, anumite acte procedurale sau anumite acte şi măsuri pe care noi le dispunem pot fi făcute publice în anumite momente şi în alte situaţii nu pot fi făcute publice. Dacă într-un dosar, care este deja cunoscut publicului, se efectuează anumite acte care pot fi comunicate publicului, da, putem şti ce se întâmplă. Dar sunt foarte multe situaţiile în care se lucrează ritmic în aceste dosare, în fiecare zi se fac activităţi şi ele nu pot fi comunicate publicului. Faptul că, uneori, astfel de activităţi se suprapun pe anumite evenimente politice, pe care nu le putem prevedea sau nu ştim de ele, nu are nicio legătură cu activitatea noastră şi nici nu ne interesează ce se întâmplă în spaţiul public. Pe noi ne interesează să administrăm probele, în conformitate cu legea şi în termene, în aşa fel încât să nu depăşim termenele impuse de Codul de procedură penală şi dosarele să fie soluţionate cât mai operativ. Şi am să vă dau câteva exemple. Sunt situaţii în care sunt citate persoane la DNA, în calitate de suspect sau de martor, peste două săptămâni, peste zece zile. În acel interval de timp se pot întâmpla lucruri în spaţiul public, pe care procurorul nu are cum să le prevadă. Sunt situaţii în care se finalizează o expertiză. Această expertiză trebuie comunicată suspecţilor, ei sunt citaţi peste două săptămâni, spre exemplu, la DNA, pentru a lua cunoştinţă de expertiză, pentru a-şi putea face apărarea. În acel interval de timp pot să apară evenimente.

Mai sunt şi alte situaţii pe care aş vrea să le explic, cu privire la întrebarea "de ce anumite dosare s-au deschis acum'' sau ''de ce anumite dosare se investighează acum, deşi sunt fapte mai vechi".

Majoritatea dosarelor în DNA se deschid pe baza unor sesizări care vin de la alte instituţii, de la persoane fizice sau persoane juridice. Noi nu putem să controlăm momentul în care o persoană face o sesizare sau nu o face. Când primim o sesizare, noi suntem obligaţi să o înregistrăm şi să facem acea investigaţie, indiferent de ceea ce se întâmplă în spaţiul public. Dacă cineva crede că anumite acte din anumite dosare s-au suprapus pe evenimente publice şi sunt alte motive în spatele acestei decizii, acest lucru se poate verifica de către Inspecţia Judiciară şi atunci se vede foarte clar într-un dosar că procurorii lucrează ritmic şi că administrează probe doar pe baza a ceea ce rezultă în dosar. Deci, nu ne orientăm activitatea în niciun fel în funcţie de ceea ce se întâmplă în spaţiul public.

AGERPRES: De exemplu, la Paul Stănescu de ce s-a cerut redeschiderea dosarului? Au apărut probe noi?

Laura Codruţa Kovesi: Nu pot să comentez, fiind un dosar care este în curs. Pot doar să vă spun că această decizie este luată în baza dispoziţiilor prevăzute în Codul de procedură penală.

AGERPRES: Sunt politicieni care vorbesc de un "stat paralel", care ar influenţa sau împiedica anumite decizii în această zonă a lor, inclusiv prin acţiunile unor procurori, şi din care aţi face parte. De ce se face această legătură? Există acest "stat paralel", în opinia dumneavoastră?

Laura Codruţa Kovesi: Există interese paralele, există interesul paralel al celor care au comis fapte penale şi au prăduit bugetul de stat. Deci, dacă vorbim de interese paralele, acestea sunt interese paralele - ale celor care au prejudiciat şi au prăduit bugetul de stat.

AGERPRES: De ce face această legătură cu procurorii şi cu şeful DNA?

Laura Codruţa Kovesi: Să răspundă cei care sunt întrebaţi la această întrebare. Pot doar să vă spun că noi, cei din DNA, în tot ceea ce facem respectăm legea, suntem verificaţi în ceea ce facem, dosarele noastre sunt judecate de către judecători, care verifică modul în care s-au administrat probele, care judecă cazurile noastre. Atunci când se pronunţă o soluţie definitivă, de condamnare în 90% din cazuri, avem răspunsul la toate aceste acuzaţii. Faptul că persoane care sunt cercetate de DNA fac tot felul de acuzaţii, nu înseamnă că ele sunt şi adevărate. Şi dacă există interese paralele, există interese paralele ale celor care prăduiesc bugetul de stat şi care au fost prinşi şi care îşi doresc ca justiţia să se blocheze.

AGERPRES: Aceleaşi persoane reclamă şi abuzuri, foarte multe abuzuri făcute de procurori...

Laura Codruţa Kovesi: Suntem controlaţi tot timpul, suntem verificaţi. Şi de Inspecţia Judiciară, măsurile pe care le dispunem în dosare sunt verificate în cursul judecării dosarelor de către instanţele de judecată. Despre ce abuzuri putem să vorbim atunci când nu este specificat clar? Aceste atacuri privind abuzuri, privind tot felul de nelegalităţi presupuse a fi făcute de procurori şi de judecători sunt reclamate în general de persoane care sunt implicate în dosare, de persoane care, unele dintre ele, au fost condamnate în primă instanţă sau care au fost condamnate definitiv.

AGERPRES: S-au pronunţat decizii de achitare în dosare cu notorietate, pe motiv că fapta nu există. Sunt persoane care cer despăgubiri pentru că au stat în arest preventiv. Aţi făcut o analiză? Ce se întâmplă cu procurorii care au instrumentat aceste dosare şi care s-au finalizat cu achitări?

Laura Codruţa Kovesi: Toate situaţiile, când se pronunţă o soluţie de achitare, sunt analizate. La finalul anului sunt analizate toate soluţiile de achitare care s-au pronunţat în acel an şi se verifică dosarul, de la prima filă până la ultima, pentru a stabili dacă acea achitare este imputabilă sau nu procurorului care a efectuat investigaţia. Sunt situaţii în care achitarea se pronunţă din cauza modificării legislaţiei, dezincriminării unor fapte penale, apariţiei unor decizii ale Curţii Constituţionale, aspecte care pot fi extrem de greu de previzionat de către un procuror la momentul trimiterii în judecată. Nu ai de unde să ştii că o anumită discuţie va fi declarată neconstituţională sau că o anumită dispoziţie legală va fi modificată. Sigur, verificăm şi toate situaţiile în care se pronunţă achitarea pe alte temeiuri şi dacă această soluţie de achitare este imputabilă procurorului de caz, acest lucru se consemnează într-un raport, se ţine cont şi la evaluarea profesională şi în funcţie de motivul care a stat la baza stabilirii imputabilităţii se sesizează Inspecţia Judiciară sau se dispun altfel de măsuri. Deci, niciodată o astfel de soluţie de achitare nu rămâne neanalizată. Mai mult decât atât, toate cazurile în care s-a dispus achitarea sunt discutate cu toţi procurorii, pentru a evita pe viitor astfel de situaţii. Este important ca atunci când un procuror face trimiterea în judecată, el să respecte legea, să fie de bună credinţă. Când s-a constatat că nu au existat aceste condiţii, cu siguranţă s-a făcut sesizare la Inspecţia Judiciară sau s-au dispus alte măsuri, s-a reţinut ca fiind imputabilă acea achitare procurorului respectiv.

Pe de altă parte, procentul de achitări în ultimii ani este relativ constant. Este undeva la 10%. Dar, acest lucru arată sănătatea sistemului de justiţie, arată că un dosar făcut de un procuror este judecat, sunt făcute şi alte verificări. Avem situaţii în care s-au pronunţat, spre exemplu, condamnări la pedepse cu închisoarea chiar şi de 10 ani, după care o instanţă ierarhic superioară a pronunţat achitarea. Avem şi situaţii în care la fond se pronunţă achitarea şi ulterior se pronunţă o condamnare. În astfel de cazuri este greu de spus că un procuror a greşit, având în vedere că există opinii diferite în cadrul completelor care au pronunţat acele soluţii. Şi, de obicei, în astfel de situaţii vorbim de o legislaţie care nu este unitară, de practică judiciară care nu este unitară sau de dispoziţii legale care pot fi interpretate diferit.

AGERPRES: Dar sunt şi inculpaţi achitaţi care au stat în arest preventiv şi acum reclamă şi despăgubiri.

Laura Codruţa Kovesi: Da, şi în astfel de situaţii se face această verificare şi legea prevede că au acest drept. La finalul acestui proces se poate stabili dacă a avut dreptate sau nu, la finalul fiecărui an stabilim dacă modul în care s-a făcut ancheta este sau nu imputabilă procurorului, se fac controale şi de către Inspecţia Judiciară, şi de către procurorii ierarhici. Toate aceste situaţii se analizează.

AGERPRES: Recent, Curtea Constituţională a dat o decizie referitoare la îndepărtarea probelor obţinute nelegal. Câte dosare afectează şi ce se întâmplă cu aceste cauze? Aveţi astfel de situaţii în cazul dosarelor instrumentate de procurorii anticorupţie, unde instanţa a constatat că este nelegală o probă şi menţinută în dosar?

Laura Codruţa Kovesi: Au fost astfel de situaţii în care instanţa a constatat că o probă nu a fost administrată legal, de obicei se discută în Camera preliminară, în cursul unor contestaţii acest lucru a fost reevaluat. Nu schimbă cu nimic decizia Curţii Constituţionale ceea ce se întâmpla şi până acum, pentru că atunci când se evalua valoarea probelor administrate niciodată o probă care a fost declarată nelegală nu a fost luată în considerare pentru pronunţarea unei soluţii. Ce schimbă decizia Curţii Constituţionale? Faptul că fizic acea probă va fi luată din dosar şi scoasă. Până acum ea rămânea la dosar, dar nu se ţinea cont în evaluarea probelor. Sunt foarte puţine situaţii din dosarele DNA când anumite probe au fost declarate nelegale.

AGERPRES: Aveţi ce să vă reproşaţi în maniera în care aţi condus instituţia în relaţia cu colegii, v-au dezamăgit anumiţi colegi procurori?

Laura Codruţa Kovesi: Ca manager al unei instituţii îmi fac şi eu o evaluare în fiecare an. Sigur că sunt decizii pe care aş fi vrut să le iau mai rapid, poate decizii mai bune, sigur că am şi anumite regrete că nu am luat anumite decizii la un anumit moment. Cred că fiecare om care conduce o instituţie îşi face o astfel de evaluare şi nu poţi să spui că tot ceea ce ai decis este perfect. Acum, de dezamăgiri noi nu prea putem vorbi, pentru că lucrăm într-un domeniu în care raţiunea este mult mai importantă. Am avut şi colegi care nu au avut un comportament corespunzător, ori în viaţa privată, ori la locul de muncă. Important pentru noi a fost că am dispus imediat măsuri. Nu există instituţii perfecte, pentru că lucrăm cu oameni. Chiar dacă criteriile de selecţie în DNA sunt foarte stricte, sunt foarte riguroase, este foarte greu să prevezi ce se întâmplă după un an sau după doi, când un coleg în timpul liber poate să aibă o conduită necorespunzătoare sau poate chiar în timpul serviciului. Important este că, de câte ori au apărut astfel de situaţii, noi am reacţionat. Şi vă reamintesc, am avut procurori din DNA anchetaţi de către procurorii din DNA, am avut situaţii în care am cerut revocarea unor procurori din DNA, am avut situaţii în care anumiţi colegi au plecat din DNA pentru că au avut un comportament necorespunzător în timpul liber. Este extrem de greu să prevezi astfel de situaţii. Au fost şi foarte multe situaţii în care noi am prevăzut că anumiţi colegi au probleme şi au plecat din DNA, au fost şi astfel de situaţii de-a lungul timpului, însă ce este important este să nu generalizăm. Faptul că au fost doi sau trei sau patru procurori cu probleme în DNA nu înseamnă că toată lumea este la fel. Colegii care lucrează în DNA sunt serioşi, sunt profesionişti, respectă normele codului deontologic, respectă întotdeauna normele legale. Se munceşte foarte mult, se munceşte foarte serios, sunt oameni curajoşi, sunt oameni care riscă foarte mult pentru ceea ce fac şi ei sunt primii care reacţionează atunci când un alt coleg are un comportament care nu corespunde exigenţelor noastre. În toate cazurile care au fost făcute publice, chiar colegii din DNA au reacţionat şi chiar noi, ca instituţie am reacţionat. Deci, din acest motiv cred că este important ca, atunci când o instituţie se loveşte cu o problemă să aibă o reacţie. Şi noi această reacţie am avut-o tot timpul. Sigur, dorim să avem numai oameni perfecţi în DNA şi încercăm tot timpul ca criteriile de selecţie să fie mult mai riguroase, pentru a putea evita pe viitor astfel de situaţii.

AGERPRES: Aţi admis că aţi avut şi dezamăgiri. Simţiţi că mai aveţi o echipă în spate?

Laura Codruţa Kovesi: Da, cum să nu. Întotdeauna am spus că DNA nu este un om, DNA este o instituţie. Acest lucru l-am spus încă din primele zile ale mandatului meu şi continui să spun acelaşi lucru. Vorbim de o echipă formată din oameni curajoşi, profesionişti, activi, care îşi doresc să schimbe ceva şi care îşi fac datoria în fiecare zi.

AGERPRES: Au fost afectate în vreun fel anchetele în urma presiunii mediatice a unor politicieni? Aţi primit plângeri din partea procurorilor?

Laura Codruţa Kovesi: Procurorii îşi fac treaba în fiecare zi. Nu ne uităm la ce se întâmplă în spaţiul public, nu ne intimidăm de atacurile la care am fost supuşi, nu ne intimidăm de alte acţiuni la care am fost supuşi, cel puţin în ultimii ani, nu ne intimidăm de hărţuiri. Pur şi simplu ne continuăm treaba şi o să continuăm să ne facem treaba, să investigăm dosarele într-un mod profesionist. Cei care lucrează în DNA sunt obişnuiţi cu aceste presiuni şi, dacă tot vorbim de eficienţă, poate intensitatea atacurilor este un criteriu de eficienţă pentru că ne facem treaba foarte bine.

AGERPRES: Sunteţi la mijlocul celui de-al doilea mandat. Care a fost mai bun - primul sau al doilea?

Laura Codruţa Kovesi: Haideţi să aşteptăm finalul celui de-al doilea mandat, ca să pot să fac o evaluare. Nu ştiu dacă pot să spun de un mandat mai bun sau mai puţin bun. Pot să spun că au fost provocări diferite în fiecare an al fiecărui mandat. Ce este diferit în acest al doilea mandat, poate este faptul că suntem supuşi unui asalt cum nu a mai existat în justiţia din România şi acest asalt se manifestă prin atacuri, prin dezinformări, prin minciuni, prin ştiri false despre ceea ce facem, prin faptul că se încearcă modificarea unor legi esenţiale pentru buna funcţionare a instituţiei şi a ceea ce facem noi. Este un an, anul 2018, în care să vedem dacă aceste legi vor intra sau nu în vigoare.

AGERPRES: Ce va face Laura Codruţa Kovesi după DNA?

Laura Codruţa Kovesi: Îmi voi continua viaţa. Viaţa mea nu se termină odată cu mandatul la DNA. Funcţia de procuror-şef este doar o funcţie, aşa cum am trata-o mereu: vin, plec, îmi fac treaba cât stau aici. Viaţa mea va continua. Nu se termină viaţa în 2019!

AGERPRES: Tot în magistratură?

Laura Codruţa Kovesi: Da, tot în magistratură. Este domeniul la care mă pricep. Am spus de mai multe ori că nu voi intra în politică, am spus că nu voi candida pentru alte funcţii. Îmi doresc să continui în acest domeniu, pentru că am o experienţă foarte mare. Cred că sunt lucruri prin care am trecut poate unice pentru un procuror general sau pentru un procuror-şef, cel puţin până în acest moment, şi doresc să-mi continui tot în acest domeniu activitatea.

Articol recomandat de sport.ro

NEWS ALERT Veste uriașă pentru Simona Halep!