Premiul Nobel pentru Economie, acordat pentru cercetări privind diferențele de prosperitate între națiuni

62490356
Facebook

Premiul Nobel pentru Economie a fost atribuit, luni, unui trio format din profesorii Daron Acemoglu, Simon Jonhson şi James Robinson pentru "studiile lor cu privire la modul în care instituţiile sunt formate şi afectează prosperitatea". 

„Academia Regală Suedeză de Științe a decis să acorde Premiul Sveriges Riksbank 2024 în Științe Economice în memoria lui Alfred Nobel lui Daron Acemoglu, Simon Johnson și James A. Robinson „pentru studii privind modul în care instituțiile se formează și afectează prosperitatea”.

Laureații științelor economice din acest an - Daron Acemoglu, Simon Johnson și James Robinson - au demonstrat importanța instituțiilor societății pentru prosperitatea unei țări. Societățile cu un stat de drept deficitar și instituții care exploatează populația nu generează creștere sau schimbări în bine. Cercetările laureaților ne ajută să înțelegem de ce.

Atunci când europenii au colonizat mari părți ale globului, instituțiile din acele societăți s-au schimbat. Această schimbare a fost uneori dramatică, dar nu a avut loc în același mod peste tot. În unele locuri, scopul a fost exploatarea populației indigene și extragerea resurselor în beneficiul colonizatorilor. În altele, colonizatorii au creat sisteme politice și economice incluzive în beneficiul pe termen lung al migranților europeni”, a transmis comitetul Nobel.

În 2023, Claudia Goldin a primit Premiul Nobel pentru Economie "pentru progresele în înţelegerea rezultatelor participării femeilor pe piaţa muncii". Este a treia femeie care a primit Premiul Nobel pentru Economie şi prima femeie care a fost onorată cu premiul pentru contribuţia sa individuală, şi nu în colaborare.

Premiul Nobel pentru Economie a fost instituit în anul 1968 de Banca Centrală a Suediei şi a fost decernat prima dată în 1969. Premiul este finanţat de Banca Centrală a Suediei, spre deosebire de celelalte premii, care sunt finanţate de Fundaţia Nobel.

Valoarea premiului Nobel este de 11 milioane de coroane suedeze (1,1 milioane de dolari).

Articol recomandat de sport.ro
„S-au făcut de râs în fața întregii lumi!” Rușii ironizează France Football după nominalizările la Balonul de Aur
„S-au făcut de râs în fața întregii lumi!” Rușii ironizează France Football după nominalizările la Balonul de Aur
Citește și...
Cinci români sunt acuzați de Parchetul European că au fraudat fondurile europene destinate comunităților de romi

Parchetul European (EPPO) din București a trimis un dosar penal Tribunalului Cluj, unde cinci persoane au fost inculpate pentru abuz de fonduri din programele de includere a comunităților de romi, cofinanțat de UE.

În ce stare sunt cele două fetițe rănite în timpul unui experiment dintr-un parc din Cluj-Napoca. Gestul uneia dintre ele

Două eleve de 9 și 11 ani au fost rănite în timpul unui experiment organizat la Festivalul de Științe din Cluj-Napoca. Părul uneia dintre fetițe a luat foc, iar flăcările s-au extins rapid și la celălalt copil.

Circul continuă. Nicușor Dan a chemat Poliția Națională să facă pace între Poliția Locală centrală și cea a Sectorului 4

Lucrările de la Planșeul Unirii din Capitală au început cu scandal. Echipele de la Primăria Sectorului 4 au împrejmuit zona și au început săpăturile. Nicușor Dan susține că șantierul e ilegal și a încercat să oprească lucrările.

Recomandări
Salariile au crescut, dar românii rămân mult în urma Europei. O familie cu doi copii câștigă doar 29.000 de euro pe an

Deși România a avut una dintre cele mai rapide creșteri salariale din Uniunea Europeană în ultimii ani veniturile nu au ținut pasul cu scumpirile.

PRO TV face un anunț de 10! Nadia Comăneci se alătură juriului „Românii au talent”. „Mă bucur enorm”

Într-o emisiune de 10, în fața unui public de 10, o personalitate care a făcut din 10 un simbol al perfecțiunii, pornește în căutarea unor concurenți de 10! 

Creatorii inteligenței artificiale vorbesc despre extincția speciei umane. ”Riscăm să fim șterși de pe fața Pământului”

Pe măsură ce se perfecționează, inteligența artificială riscă nu atât să elimine specia umană, cât, mai degrabă, să creeze riscuri tot mai mari pentru infrastructura critică, de la transporturi și comerț până la energie ori sănătate.