Polonia negociază cu SUA participarea la programul de găzduire a armelor nucleare NATO
Polonia negociază cu Statele Unite participarea la programul de găzduire a armelor nucleare NATO, ca măsură de protecție împotriva amenințărilor în creștere din partea Rusiei. Anunțul a fost făcut de președintele polonez, Andrzej Duda.
Pe front, forțele Kievului au cucerit, într-o săptămână, patru mii de kilometri pătrați din regiunile anexate, dar Kremlinul susține că va recaptura aceste teritorii și că nimic nu schimbă planurile Moscovei. Vor fi cu Rusia pentru totdeauna, a spus purtătorul de cuvânt al lui Vladimir Putin.
„Vor fi blestemați în întreaga lume”
Dacă Kremlinul va începe un război nuclear, responsabilii „vor fi blestemați în întreaga lume”, a spus președintele polonez, Andrzej Duda, într-un interviu. Dar, a continuat el, „cea mai mare problemă este că noi nu avem arme nucleare”. Există oportunitatea de a a participa la programul de găzduire a armelor nucleare. I-am întrebat pe liderii americani dacă iau în calcul o astfel de posibilitate. Subiectul este deschis”, a mai spus președintele Duda.
Alegeri 2024
15:07
BEC a retras materialele online ale unui candidat. Ce regulă importantă nu a respectat și care a fost reacția lui
14:21
Câți bani vor câștiga membrii secțiilor de votare la alegeriile parlamentare și prezidențiale. Sumele pe care le vor încasa
12:32
Cine poate deveni președintele României. Ce prevede Constituția
11:25
Cum și unde pot vota românii la alegerile prezidențiale. Ce trebuie să ai la tine când mergi la secția de vot
Marți, și președintele finlandez a sugerat că țara sa ar putea găzdui arme nucleare ale unor puteri din NATO, subliniind că nu există nicio condiționare pentru ca Finlanda să se alăture Alianței Nord-Atlantice.
Karine Jean-Pierre, secretar de presă al Casei Albe: „Luăm foarte în serios armele nucleare sau „zăngănitului săbiilor nucleare” din partea Moscovei. Dar, vreau să afirm aici, nu avem nicio indicație că Rusia se pregătește de folosirea iminentă a armelor nucleare”.
Vladimir Putin a promulgat legea care oficializează anexarea celor patru regiuni din Ucraina
Vladimir Putin a promulgat legea care oficializează anexarea celor patru regiuni din Ucraina, pe care forțele ruse le controlează doar parțial. Putin a semnat decretele de rigoare după așa-zisele referendumuri din Doneţk, Lugansk, Herson şi Zaporojie, care reprezintă în jur de 18% din teritoriul recunoscut internaţional al Ucrainei, dar în toate aceste zone se dau, în continuare, lupte. Trupele ucrainene fac progrese în trei regiuni, simultan, în sud și est.
Volodimir Zelenski, președintele Ucrainei: „Forțele ucrainene au eliberat mai multe așezări din regiunea Herson, în sud, forțând retragerea forțelor ruse în zonă. Zeci de așezări au fost eliberate de falsul referendum rusesc, numai în această săptămână, în regiunile Herson, Harkov, Luhansk și Donețk”.
Potrivit analizei făcute de Institutul American pentru Studiul Războiului, forțele ucrainene au recucerit un teritoriu de 4.000 kilometri pătrați într-o săptămână.
Chiar și pe hărțile prezentate de Ministerul Apărării de la Moscova, se poate vedea avansul trupelor ucrainene în sudul Ucrainei, dar și în est. Două hărți prezentate de Rybar, una dintre puținele surse rusești de informații militare, au fost postate la numai patru ore distanță una de alta, dar Kremlinul susține că retragerea militară nu afectează planurile de anexare.
Dmitry Peskov, purtătorul de cuvânt al președinției ruse: „Nu este nicio contradicție aici. (Aceste teritorii) vor fi cu Rusia pentru totdeauna, le vom revendica”.
Recapturarea orașului Lîman a fost o victorie semnificativă pentru Ucraina
Recapturarea orașului strategic Lîman, în est, a fost o victorie semnificativă pentru Ucraina. Cadavrele soldaților ruși încă zăceau pe drumul spre Lîman, un nou semn al unei umilitoare înfrângeri militare a Rusiei, într-o regiune pe care Putin pretinde că a anexat-o, dar prețul victoriei este amar pentru cei care trăiesc în Lîman.
Localnicii sunt încercați de tot felul de frici, unii se tem să nu fie considerați colaboratori ai rușilor, pentru că au rămas în timpul ocupației. Cu toți se gândesc, însă, cu îngrijorare la supraviețuire, mai ales că iarna este tot mai aproape.
De fiecare dată când trece un vehicul militar, un om privește speriat. Peste Z-ul rusesc, acum, are desenată crucea ucraineană.
Localnic: „Se luptă pentru teritorii, dar noi, aici, nu avem cu ce să ne încălzim casele. N-avem curent electric, n-avem de niciunele”.
Cei de aici spun că nu le-a păsat de referendumurile lui Putin, și susțin că n-au votat. Se luptă doar să trăiască de pe o zi pe alta.
Femeie: „Nu-mi pasă cine are controlul aici, poate să fie și diavolulu. Vrem doar să înceteze odată bombardamentele și împușcăturile”.
La fel stau lucrurile într-o altă așezare din regiunea Donețk, recucerită de ucraineni, după o jumătate de an de ocupație rusă.
Băiat: „Am locuit aici. Aici a fost casa mea. Acum, aproape că nu mai am casă”.
Bărbat: „Soția mea e în viață și fiica trăiește, dar piciorul ei drept a fost rupt de explozia unei rachete „Grad”. Și mâna i-a fost ruptă și arsă”.
Statele Unite au anunțat un nou ajutor militar pentru Ucraina
Pe de altă parte, Statele Unite au anunțat un nou ajutor militar pentru Ucraina, inclusiv alte patru sisteme de rachete Himars și muniție de precizie.
Laura Cooper, adjunct al secretarului adjunct al apărării pentru Rusia, Ucraina, Eurasia: „Analizăm atent ritmul în care consumă muniția, pentru a ne asigură că au ceea ce le este necesar pentru continuarea contraofensivei. Cred că HIMARS-urile au devenit destul de faimoase, pentru că ați văzut cum folosesc ucrainenii aceste capabilități pentru a lovi logistica critică a rușilor”.
Dar astfel crește riscul unui război direct între Rusia și Occident, avertizează oficiali ai Kremlinului.