Politia icoanelor: cum vrea Biserica sa puna monopol pe cruciulite intr-o afacere de milioane
Dupa politia cimitirelor Biserica vrea sa infiinteze si politia icoanelor. Sfantul Sinod Ortodox le-a cerut tuturor preotilor sa-i depisteze si sa ii reclame la Garda Financiara pe toti cei care produc si vand icoane si cruci cu imaginea sfintilor.
Milioane bune de euro se fac anual din comertul cu obiecte de cult. De la icoane si mir, pana la vesminte de preoti, lumanari, racle de moaste si pliante despre biserici. Potrivit legii, aceste tranzactii sunt scutite de impozitare. Dar si... restrictionate! Legea 103, inca in vigoare, prevede, pentru culte, exclusivitate si in producere, si in vanzare.
Biserica Ortodoxa Romana si celelalte culte religioase au, in exclusivitate, dreptul de producere si valorificare a obiectelor de cult... Producerea sau valorificarea bunurilor prevazute la art. 1 de catre alte persoane, fizice sau juridice, decit cultele religioase se poate face numai cu autorizarea lor prealabila. Producerea si valorificarea obiectelor si produselor necesare activitatii de cult sunt scutite de la impozitare.
Doar ca sunt sute de comercianti care - spune Patriarhia - fac averi ilegal.... Banii, cred sefii bisericii ar trebui sa intre in vistieria cultelor. O decizie radicala a Sfantului Sinod a cerut deja parohiilor sa cheme Garda Financiara, pentru a-i elimina pe toti cei care ofera si alta marfa, decat cea produsa in atelierele preotesti. Autoritatile se vad nevoite sa declanseze actiunea "politia icoanelor", pentru ca deja reclamatiile curg.
Garda Financiara este astfel chemata sa sustina prin controale o activitate comerciala privata.
O mare problema esta ca aceasta lege din 1992 include in sfera obiectelor de cult pana si cruciulitele si medalioanele care poarta imagini religioase specifice cultului. Cum ar fi ca fiecare magazin de bijuterii sa ceara de la Patriarhie aprobare prealabila, pentru a le putea vinde? Pentru ca si acest medalion, odata sfintit de preot, va deveni, pentru cine il are la gat, inzestrat cu har.
Daca s-ar aplica strict, ar insemna ca bijutierii, artistii plastici, mestesugarii, fotografii de biserici si artizanii de lumanari sa ramana fara obiectul muncii.
De altfel, Sfantul Sinod a interzis parohiilor sa mai faca alte comenzi inclusiv la Monetaria Statului, care a lucrat mii de obiecte pentru biserici. Inclusiv o racla de 80 de kilograme din argint masiv, suflata cu aur si batuta cu pietre pretioase. Prin aceste contracte, sute de mii de euro s-au intors in bugetul statului roman, inclusiv sub forma de taxe.
Colaborarea dintre Monetaria Statului si Patriarhia Romana a inceput acum 15 ani, la initiativa Patriarhului Teoctist, care a vazut ca in niciun atelier bisericesc nu pot fi produse obiecte de o asemenea finete. Dupa hotararea Sfantului Sinod, Monetaria Statului s-a reorientat catre piata externa si are deja contracte in derulare cu manastiri de la Muntele Athos.
Prin aceasta decizie, Patriarhia Romana vrea sa-si rotunjeasca veniturile de 87 de milioane de lei declarate anul trecut la Fisc. Strict din donatii au venit 57 de milioane de lei, dar nu toti au fost cheltuiti pentru actiuni filantropice, desi biserica e scutita de impozite. Ramane asadar de vazut nu doar cat de eficienta va fi "curatarea" comertului cu icoane de cei nedoriti de Biserica... ci si unde vor merge banii incasati de biserici pe marfa vanduta in regim de monopol. Patriarhia a ales sa nu comenteze.
