ICCV propune un impozit de solidaritate pentru ieșirea din criza pandemiei. De la ce prag de venituri s-ar putea aplica

27-04-2020 14:25
Sursa: C.A.


Pandemia va afecta standardul de viață al românilor. Cât va dura până vom reveni la situația de dinaintea crizei

Un raport realizat de un institut al Academiei Române propune introducerea impozitului de solidaritate în această perioadă de criză, ”un efort colectiv” menit ”a salva cât mai multe vieți”. Pragul propus pentru aplicarea acestui impozit ar fi de 3.200 lei.

”Intervenţia pentru a salva cât mai multe vieţi -deci cât mai mult din patrimoniul uman al României - necesită un efort colectiv din partea tuturor membrilor societăţii. La baza efortului colectiv stau o serie de valori definitorii pentru noi ca societate: compasiunea, iubirea şi solidaritatea faţă de semenii aflaţi în nevoie, afirmarea demnităţii umane. Transpunerea în practică a valorilor respective înseamnă participarea la un efort comun în lupta împotriva răspândirii pandemiei şi a combaterii efectelor sale socio-economice. Cum această luptă are mare nevoie de resurse suplimentare, excepţionale, contribuţia în plan economic poate să fie şi sub forma unui impozit de solidaritate. Impozitul de solidaritate pe care îl propunem reprezintă un impozit direct pe o perioadă determinată, universal, fără nicio excepţie, de la un anumit prag al veniturilor în sus, indiferent de sursa acestora”, se arată într-un raport al Institutului de Cercetare a Calităţii Vieţii (ICCV) al Academiei Române.

Raportul integral poate fi descărcat la finalul acestui articol.

 

Pragul propus: 3.200 lei

 

Pragul de la care s-ar putea aplica impozitul de solidaritate ar fi de 3.200 lei, iar cota de impunere ar trebui stabilită de decidentul politic.

”Pragul pe care îl propunem pentru impozitul de solidaritate este de 3.200 lei / lunar, respectiv valoarea salariului mediu net în februarie 2020. Tot ce depăşeşte acest prag, indiferent de sursa de venit (salarii, pensii, chirii, dividende, rente) intră sub incidenţa impozitului de solidaritate. Cu alte cuvinte, primii 3.200 de lei de venit net (după plata contribuţiilor şi a impozitului pe venit, în cazul salariilor şi pensiilor) nu sunt impozitaţi deloc prin impozitul de solidaritate, ci numai tranşa de venit dincolo de pragul de 3.200 lei lunar. Cota de impunere poate fi stabilită de decidentul politic în funcţie de criterii fiscale şi de rezervele de solidaritate ale societăţii”, se arată în raportul ICCV.

Standardul de viață al românilor va fi afectat mai ales după ce criza medical actuală va trece, iar din experiența ultimelor crize reiese că revenirea la puterea de cumpărare de dinainte durează cel puțin jumătate de deceniu.

 

Revenirea la standardele de dinainte, în cel puțin cinci ani

 

România se confruntă, în paralel, cu două crize în contextul pandemiei cu noul coronavirus, cea medicală şi cea economică, potrivit unui studiu realizat de un grup de sociologi, care fac şi propuneri de politici sociale pe termen scurt, mediu şi lung, între care se numără negocieri urgente cu FMI pentru acordarea unui împrumut, prorogarea sau abrogarea Legii pensiilor adoptată în 2019, creşterea de salarii doar pentru a compensa rata inflaţiei şi introducerea unui impozit de solidaritate.

Raportul ”Pandemia şi standardul de viaţă. Politici de protecţie social” este disponibil pe site-ul Institutului de Cercetare a Calităţii Vieţii (ICCV) al Academiei Române, pe platforma România Socială, pe Biblioteca Virtuală de Sociologie şi pe site-ul Asociaţiei Sociologilor din România.

Cei şase sociologi de la ICCV al Academiei Române care au realizat raportul arată că, spre deosebire de criza medicală, care produce efecte imediate, criza economică are implicaţii sociale, care deja se resimt şi vor fi vizibile pe termen imediat şi mediu.

Potrivit cercetătorilor, standardul de viaţă va fi afectat mai ales după ce criza medicală va trece sau se va reduce.

Ei adaugă că ”lecţiile” crizelor prin care a trecut România cu efecte în plan economic şi social arată că revenirea la puterea de cumpărare de dinainte a salariilor şi pensiilor durează cel puţin o jumătate de deceniu.

 

Indemnizație de șomaj și venit minim garantat de 1.000 lei

 

Contextul ”dificil” de la începutul anului 2020 schimbă, potrivit celor şase cercetători, perspectiva asupra politicilor de răspuns şi constrângerilor la care acestea trebuie să facă faţă.

Cercetătorii menţionează că o parte dintre veniturile populaţiei sunt deja reduse de pandemie, iar cei mai afectaţi sunt salariaţii care au intrat în şomaj tehnic (peste un milion de persoane au avut contractul de muncă suspendat); persoanele în ocupare informală (adesea şi precară), subocupare şi/sau din agricultura de subzistenţă, al căror număr precis rămâne necunoscut şi persoanele care s-au întors recent din străinătate şi care nu au venituri (numărul precis al acestora este necunoscut).

Ei indică drept măsuri excepţionale indemnizaţia de şomaj şi venitul minim garantat de 1.000 de lei.

În raport sunt analizate şi veniturile din redistribuire ale populaţiei, precum şi principalele probleme ale celor două componente ale sistemului de protecţie socială: asigurările sociale şi asistenţa socială.

Astfel, se arată că asigurările sociale acoperă circa 75% din sistemul de protecţie socială din România.

Principalele recomandări în acest caz sunt creşterea indemnizaţiei de şomaj la 1.000 lei pe lună (75% din salariul minim net), în mod excepţional, pentru următoarele 3-6 luni; (re)introducerea contribuţiei sociale de şomaj; universalizarea accesului la sistemul public de sănătate; (re)introducerea contribuţiei sociale de sănătate pentru pensionarii cu venituri mai mari de 3.200 lei lunar.

 

Negocieri urgente cu FMI și impozit de solidaritate

 

De asemenea, sunt incluse recomandări privind asistenţa socială: creşterea ajutorului social pentru asigurarea venitului minim garantat la 1.000 lei pe lună per beneficiar/petent (75% din salariul minim net), în mod excepţional, pentru următoarele 3 luni, suplimentarea de la bugetul de stat a fondurilor pentru ajutoarele de urgenţă ale primăriilor pe 3 luni, revizuirea legii asistenţei sociale, elaborarea strategiilor sectoriale din domeniul social pentru 2021-2027 pe baza noilor realităţi.

Recomandările pentru susţinerea deficitului public includ negocieri ”urgente” cu FMI şi introducerea impozitului de solidaritate.

Cercetătorii menţionează că, potrivit estimărilor FMI (World Economic Outlook, ediţia aprilie 2020), deficitul public al României în anul 2020 va fi de -8,9% din PIB, echivalentul a circa 19 miliarde de euro şi o scădere a PIB în termeni reali de -5%.

În acest context, principalele recomandări din raport vizează: finanţarea externă a deficitului - demersuri politice intense la nivelul UE pentru susţinere economică, iniţierea, de urgenţă, de negocieri cu FMI pentru un acord de împrumut, negocieri pentru acorduri de împrumut cu BEI, BERD şi BIRD, alte surse pentru finanţarea unor investiţii publice care să stimuleze relansarea economiei, impozitul de solidaritate, politici privind pensiile şi salariile - abrogarea sau prorogarea Legii pensiilor adoptate în 2019, indexarea punctului de pensie cu valoarea inflaţiei, creşterea de salarii doar pentru a compensa rata inflaţiei, reintroducerea unei grile naţionale unitare de salarizare pentru administraţia locală.

 

Sursa: C.A., Agerpres

VIDEO PROTVPLUS.RO