O echipă românească a fabricat prima locomotivă hibrid: „Evită în totalitate poluarea”
În timp ce infrastructura feroviară este la pământ, pasarelele se prăbuşesc și trenurile au mereu întârzieri, câțiva ingineri din Constanța se mândresc cu o realizare revoluționară.
Susțin că au fabricat prima locomotivă hibrid, din lume care este folosită, deja în port. Invenția a atras şi atenția mai multor companii din Vest, interesate să cumpere modelul.
Locomotiva hibrid a luat naştere dintr-una diesel. Inginerii au păstrat de la sasiul, cabina şi rezervoarele de aer şi combustibil şi i-au adăugat un computer de bord pentru comenzi. Cel mai important este, însă, grupul electrogen care permite încărcarea în timp scurt a bateriilor.
Alegeri 2024
19:35
Cine ar putea deveni noul președinte al României. Aceeași persoană, două sondaje diferite
16:15
Lider PSD, răspuns pentrul Lasconi, în cazul George Simion și interdicția lui la Chișinău
20:15
Candidații la prezidențiale fac coadă la Nicușor Dan. După Kelemen Hunor, primarul se întâlnește și cu Marcel Ciolacu
20:57
Ioan Chirteş a explicat de ce liderul AUR, George Simion, are interzis în Ucraina şi Republica Moldova: "Sunt dovezi clare!"
Mecanic locomotivă: „Locomotiva funcţionează pur pe baterii, cel mai economic mod de operare. Mai are şi generatorul pentru încărcarea bateriilor, dar ea funcţionează tracţiunea mare doar pe sistemul de baterii li-ion 400 de volţi."
Corneliu Dică, manager de proiect: „Este o opţiune, în primul rând, mult mai eficientă din punct de vedere energetic şi al doilea evită în totalitate poluarea."
Fabricarea locomotivei hibrid a costat 3,5 milioane de lei, iar jumătate din bani sunt de la buget.
Adrian Curaj, fost ministru al Educației și Cercetării: „Este cea mai evoluată locomotivă din lume din punct de vedere al acţiunii hibride. Este o inovare, atât ca soluţie, cât şi model de business, pentru că poate fi dat kitul pentru cel din Germania, Austria, Elveţia care vrea să îşi înlocuiască varianta clasică."
Constructorii susţin că mai multe ţări din vestul Europei s-au arătat interesate să cumpere invenţia. Iar compania de căi ferate de la noi nu are în plan să modernizeze infrastructura, locomotivele şi vagoanele.
Mihai Rădulescu, inginer proiectant: „De ce nu putem vedea aşa ceva şi în transportul CFR? Pentru că, în general, în ultimii ani, societăţile din cale ferată cele de stat nu au fonduri de investiţii."
Mihai Buja, mecanic locomotivă: „Nu s-a investit absolut deloc, pentru că n-a fost interes toţi cei care au fost pe funcţii şi-au făcut societăţi particulare şi a naibii meserie nu ştiu cum se face, că alea merg, CFR-ul nu merge!"
Interesele ascunse şi lipsa unei strategii pentru dezvoltarea transportului pe calea ferată au dus la un adevărat dezastru. Din cauza uzurii şinelor, trenurile de călători circulă, în medie, cu 45 de kilometri pe oră iar cele de marfă şi mai încet, cu până la 18 kilometri pe oră.
