Statistici îngrijorătoare ale românilor, readuse în atenție de coronavirus
Epidemia de coronavirus readuce în atenție vulnerabilitățile românilor, chiar dacă țara noastră nu este, deocamdată, afectată puternic de Covid-19. Până la coronavirus, trebuie să ne amintim că, de exemplu, avem cel mai mic consum de săpun din UE.
Românii folosesc și de patru ori mai puțin săpun decât media europenă și ne aflăm pe ultimul loc și la consumul de pastă de dinți și hârtie igienică.
În aceste condiții, măsurile de igienă care trebuie luate pentru a preveni îmbolnăvirea cu noul coronavirus par a rămâne doar la nivel declarativ, în timp ce românii sunt cei mai expuși la infectare.
Doar un român din zece are canalizare în mediu rural
Igiena precară a românilor reiese și din faptul că numai jumătate din populația țării este racordată la canalizare, în timp ce în mediul rural doar un român din zece beneficiază de servicii de canalizare.
Strâns legată de igienă este și problema deșeurilor, unde românii mai bifează un record negativ: suntem pe ultimul loc în Europa la reciclarea deșeurilor, cu doar 14%, deși ne angajasem să atingem o cotă de 50%.
Chiar depășită problema igienei, românii tot ar avea de suferit până să afle ce au de făcut în eventualitatea în care suspectează că ar fi luat noul coronavirus.
Sute de mii de români nu au medic de familie
Și asta pentru că accesul la medicul de familie, către care te îndeamnă autoritățile, nu este la îndemâna tuturor.
Ultimele cifre ale Federației Naționale a Patronatelor Medicilor de Familie arată că 328 de localități din România nu au niciun medic de familie, în timp ce alte 1.414 localități au deficit de medici de familie.
Practic, aproape 560.000 de români sau 2,52% din populația țării nu au niciun medic de familie.
Românii par mai degrabă înclinați spre a se vindeca de noul coronavirus, iar asta ar trebui să ne bucure. În realitate, însă, avem cea mai mică speranță de viață din Uniunea Europeană, cu aproape 6 ani sub media comunitară.
Cauzele sunt multiple și cunoscute: alimentația deficitară și lipsa activității fizice, obezitatea la copii, fumatul (30% din bărbați și 8% din femei fumează), consumul excesiv de alcool (peste 50% dintre bărbați beau peste măsură).
Cea mai mare mortalitate la decese prevenibile
Așa am ajuns în situația de a avea cea mai mare mortalitate din UE la decese care puteau fi prevenite.
Iar acest lucru este revelat și de ponderea cheltuielilor pentru sănătate, de departe cele mai mici în România: 5,2% din PIB în 2017, față de media UE de 9,8%.
Coronavirusul nu afectează, din fericire, copiii cu vârsta până în 9 ani, arată statisticile noului virus.
Asta ar mai fi lipsit la români, care se confruntă oricum cu cea mai ridicată mortalitate infantilă din UE: 6 decese la 1.000 de nașteri vii, aproape dublu față de restul UE, unde se înregistrează 3,4 decese la 1.000 de nașteri vii.
Etichete: coronavirus romania,
Dată publicare:
.webp)
