Noul vicepremier sârb este Aleksandar Vulin, fost șef peste serviciile secrete. Ce spunea când a demisionat
Noul vicepremier sîrb este de joi fostul şef al serviciilor de informaţii sârbe, Aleksandar Vulin. Fostul spion întreţine legături cu Kremlinul şi este vizat de sancţiuni americane.
Numirea lui Vulin intervine după ce alegerile de la sfârşitul anului trecut au fost urmate de săptămâni de proteste şi de acţiuni în justiţie pentru o presupusă fraudă din partea Partidului Progresist Sârb (SNS) al preşedintelui Aleksandar Vucic.
Aleksandar Vulin face parte dintre numeroasele persoane numite săptămâna aceasta în noul guvern de la Belgrad, care numără, de asemenea, alte personalităţi ultranaţionaliste şi proruse, transmite Agerpres.
Alegeri 2024
15:07
BEC a retras materialele online ale unui candidat. Ce regulă importantă nu a respectat și care a fost reacția lui
14:21
Câți bani vor câștiga membrii secțiilor de votare la alegeriile parlamentare și prezidențiale. Sumele pe care le vor încasa
12:32
Cine poate deveni președintele României. Ce prevede Constituția
11:25
Cum și unde pot vota românii la alegerile prezidențiale. Ce trebuie să ai la tine când mergi la secția de vot
Guvernul sârb va fi condus de prim-ministrul Milos Vucevic, un aliat de lungă dată a lui Vucic şi fost ministru al apărării.
Componenţa guvernului a fost aprobată cu 152 de voturi din totalul celor 250 din Parlamentul sârb, în timpul unei sesiuni parlamentare care a început miercuri.
În faţa presiunii din partea SUA, Vulin demisionase în noiembrie din funcţia sa de şef al serviciilor de informaţii. „SUA şi UE cer capul meu pentru a nu impune sancţiuni Serbiei", afirmase el într-un comunicat la scurt timp după demisia sa.
Aleksandar Vulin este de multă vreme un apărător al „lumii sârbe", adică a unei uniuni a sârbilor ce trăiesc în diferite ţări, ceea ce, potrivit detractorilor săi, reflectă ideea unei "lumi ruse" apărate de Moscova.
Serbia este din 2012 candidată la aderare la UE, însă ea depinde pentru nevoile sale energetice aproape integral de gazul rusesc.
Această ţară s-a abătut adesea de la linia politică externă a Bruxellesului, cum s-a întâmplat recent, când Belgradul a refuzat să sancţioneze Kremlinul după declanşarea invaziei împotriva Ucrainei. Cu toate acestea, ea a condamnat agresiunea rusă la Naţiunile Unite.