Romania nu scapa de MCV. Ce spune raportul despre "modificarile legislative care slabesc aplicarea infractiunii de coruptie"
Modificarile legislative menite in mod clar sa reduca domeniul de aplicare al infractiunii de coruptie ar atrage reevaluarea progreselor realizate in Justitie, se arata in raportul MCV al Comisiei Europene despre Romania, pe 2017.
NOTA: Vedeti la finalul acestui articol cele doua documente ale Comisiei Europene.
Comisia precizeaza ca atacurile puternice indreptate impotriva magistratilor si a sistemului judiciar de catre mass-media si politicieni raman o amenintare serioasa pentru ireversibilitatea luptei anticoruptie.
In privinta combaterii coruptiei la nivel inalt, documentul publicat miercuri de Comisia Europeana noteaza ca Directia Nationala Anticoruptie (DNA) si Inalta Curte de Casatie si Justitie (ICCJ) au inregistrat "un bilant impresionant" in ceea ce priveste rezolvarea cazurilor de coruptie la nivel mediu si inalt.
"Mentinerea eforturilor institutiilor judiciare care combat coruptia la nivel inalt ramane cel mai important semnal de consolidare a luptei anticoruptie", subliniaza Comisia Europeana.
Potrivit documentului, DNA a constituit "un exemplu destul de bun in ceea ce priveste raportarea, ceea ce arata un nivel inalt de deschidere si vointa de analiza".
"In particular, caracterul recurent al unor cazuri de coruptie similare sugereaza deficiente in procesul de invatare din experienta si de eliminare a lacunelor in cadrul institutiilor publice. Atacurile puternice indreptate impotriva magistratilor si a sistemului judiciar de catre mass-media si politicieni raman o amenintare serioasa pentru ireversibilitatea luptei anticoruptie", subliniaza Comisia Europeana.
Executivul european subliniaza ca "legislatia anticoruptie trebuie sa se aplice tuturor in mod egal si la toate nivelurile", iar dezbaterile din Parlament cu privire la criteriile obiective pentru justificarea refuzului de ridicare a imunitatii nu au condus la schimbare in sensul recomandarilor anterioare din rapoartele MCV.
"Modificarile legislative menite in mod clar sa slabeasca sau sa reduca domeniul de aplicare al infractiunii de coruptie sau care au reprezentat o provocare majora la adresa independentei sau eficacitatii DNA ar atrage dupa sine reevaluarea progreselor realizate", avertizeaza Comisia.
CE recomanda adoptarea unor criterii obiective pentru luarea si motivarea deciziilor de ridicare a imunitatii parlamentarilor pentru a se asigura faptul ca imunitatea nu este folosita pentru a se evita cercetarea si urmarirea penala a infractiunilor de coruptie.
In raport se mai arata ca Guvernul ar putea avea in vedere modificarea legii pentru a limita imunitatea ministrilor la perioada mandatului. Aceste masuri ar putea fi luate cu ajutorul Comisiei de la Venetia si al GRECO19. Parlamentul ar trebui sa instituie un sistem de raportare periodica referitoare la deciziile adoptate de camerele sale cu privire la solicitarile de ridicare a imunitatii si ar putea organiza o dezbatere publica astfel incat Consiliul Superior al Magistraturii si societatea civila sa poata reactiona, mai recomanda CE.
In ceea ce priveste combaterea coruptiei la toate nivelurile, Comisia Europeana considera ca prevenirea coruptiei are un nivel inca scazut si nu constituie inca o obligatie centrala consacrata a administratiei publice.
Noua Strategie nationala anticoruptie (SNA) prezentata de Guvern in august 2016 are potentialul de a deveni o politica eficace de prevenire a coruptiei daca este pusa in aplicare in mod corespunzator si monitorizata pe teren, inclusiv la nivel local. Fondurile UE pot avea, de asemenea, un rol major in sustinerea acestor eforturi, se arata in document.
In opinia CE, urmatoarele actiuni prevazute de Strategia nationala anticoruptie au o importanta deosebita si includ termene care ar trebui respectate:
-► Toate institutiile vor adopta planuri de integritate si vor aplica masurile planificate in materie de transparenta a procesului decizional, a alocarii bugetului si a accesului la informatii.
-► Ministerul Justitiei va institui indicatorii statistici pertinenti pentru a furniza o situatie de referinta si va monitoriza situatia prin intermediul statisticii privind incidentele de integritate, perceptiile de coruptie sau luarea de mita.
-► Cadrul legal pentru consilierii in materie de etica va fi consolidat, atat in ceea ce priveste mandatul acestora, cat si resursele.
-► Va fi creat un index de integritate pentru administratiile locale, masurandu-se indicatoriicheie pentru a se permite realizarea de comparatii.
Documentul noteaza ca Agentia Nationala de Administrare a Bunurilor Indisponibilizate a fost creata si in prezent este necesar sa demonstreze ca poate functiona in mod corespunzator, ca poate furniza date transparente cu privire la confiscarea de bunuri provenite din savarsirea de infractiuni si, in cele din urma, ca poate mari proportia activelor recuperate efectiv.
Prevenirea conflictelor de interese, a fraudei si a coruptiei in procedurile de achizitii publice ramane o provocare serioasa, se arata in raport, conform caruia masurile definite in 2016 pentru consolidarea sistemelor de control intern din cadrul autoritatilor contractante si a sistemului informatic de verificari ex ante aleatorii si bazate pe riscuri din cadrul Agentiei Nationale pentru Achizitii Publice sunt promitatoare, dar sunt inca in faza de elaborare.
In opinia CE, prezinta interes si formarea si specializarea suplimentara a judecatorilor in domeniul achizitiilor publice.
Comisia Europeana recomanda continuarea punerii in aplicare a Strategiei nationale anticoruptie, cu respectarea termenelor stabilite de Guvern in august 2016.
CE spune ca ministrul Justitiei ar trebui sa instituie un sistem de raportare cu privire la punerea in aplicare a Strategiei nationale anticoruptie (inclusiv cu privire la statisticile referitoare la incidentele de integritate din administratia publica, detalii privind procedurile disciplinare si sanctiunile si informatii referitoare la masurile structurale aplicate in domeniile vulnerabile).
Executivul european recomanda asigurarea faptului ca Agentia Nationala de Administrare a Bunurilor Indisponibilizate este operationala pe deplin si efectiv, astfel incat sa poata publica primul raport anual cu informatii statistice fiabile privind confiscarea de bunuri provenite din savarsirea de infractiuni.
Agentia ar trebui sa instituie un sistem de raportare periodica cu privire la dezvoltarea capacitatii sale administrative, la rezultatele obtinute in confiscarea si la gestionarea bunurilor provenite din savarsirea de infractiuni, se mai arata in document.
Romania a inregistrat progrese majore, insa o serie de aspecte esentiale nu au fost solutionate
Prim-vicepresedintele Comisiei Europene Frans Timmermans a declarat la discutarea Raportului MCV privind Romania ca incheierea monitorizarii depinde de rapiditatea cu care autoritatile romane pot intreprinde masurile ramase intr-un mod ireversibil, care sa nu puna sub semnul intrebarii progresele inregistrate pana in prezent.
"In cei 10 ani care au trecut de cand Romania este membra a UE si a intreprins reformele din cadrul MCV, aceasta a facut progrese majore. Tendinta pozitiva a Romaniei si a romanilor de a lupta impotriva coruptiei si de a apara independenta sistemului judiciar care a fost constatata in ultimii trei ani, a continuat si in ultimul an. Dinamica creata pana in prezent permite reorientarea eforturilor catre principalele masuri ramase care trebuie luate pentru indeplinirea obiectivelor MCV si, in consecinta, pentru incheierea acestui proces important in timpul mandatului actualei Comisii, in conformitate cu obiectivul stabilit de presedintele Juncker.
Celeritatea acestui proces depinde de rapiditatea cu care autoritatile romane pot intreprinde masurile ramase intr-un mod ireversibil, care sa nu puna sub semnul intrebarii progresele inregistrate pana in prezent. Sper ca in 2017 vom vedea celeritatea, determinarea si garantiile interne necesare pentru a duce la bun sfarsit reformele necesare si pentru a asigura ireversibilitatea rezultatelor", a spus Timmermans, potrivit News.ro.
Conform Reprezentantei Comisiei Europene la Bucuresti, Comisia a publicat miercuri, 25 ianuarie, cel mai recent raport pe care l-a elaborat in cadrul Mecanismului de cooperare si de verificare (MCV) privind Romania.
Mai mult, la 10 ani de la instituirea MCV, a facut un bilant al masurilor intreprinse de Romania in ceea ce priveste reforma sistemului judiciar si lupta impotriva coruptiei, al realizarilor, al provocarilor nedepasite inca si al actiunilor care sunt in continuare necesare pentru incheierea monitorizarii in cadrul MCV.
"Rapoartele privind MCV elaborate de Comisie in 2014, 2015 si 2016 au evidentiat o tendinta pozitiva si un bilant care indicau progrese importante si sporirea caracterului ireversibil al reformei. Aceasta tendinta este confirmata in raportul din 2017, inregistrandu-se in continuare un bilant solid al institutiilor judiciare si un impuls puternic imprimat de guvernele succesive pentru a consolida masurile de prevenire a coruptiei.
O analiza retrospectiva a celor 10 ani de la instituirea MCV arata ca, in pofida unor perioade in care reformele si-au incetinit ritmul si au fost puse sub semnul intrebarii, Romania a inregistrat progrese majore in directia indeplinirii obiectivelor de referinta ale MCV. De asemenea, Comisia considera ca nu ar trebui sa se stabileasca o legatura intre MCV si alte domenii ale dreptului UE", noteaza Reprezentanta CE.
Cu toate acestea, o serie de aspecte esentiale identificate in rapoartele anterioare nu au fost inca solutionate, astfel incat Comisia nu poate concluziona in prezentul raport ca obiectivele de referinta sunt indeplinite in mod satisfacator.
Prin urmare, raportul identifica o serie de recomandari esentiale menite sa conduca la incheierea procesului MCV. Majoritatea acestor recomandari se axeaza pe responsabilitatea si raspunderea autoritatilor romanesti si pe garantiile interne necesare pentru a asigura caracterul ireversibil al rezultatelor.
"Incheierea monitorizarii in cadrul MCV in timpul mandatului actualei Comisii, in conformitate cu obiectivul stabilit de presedintele Juncker, depinde de celeritatea cu care Romania poate indeplini, intr-un mod ireversibil, recomandarile Comisiei si de evitarea masurilor negative care pun sub semnul intrebarii progresele realizate pana in prezent.
Comisia va colabora indeaproape cu autoritatile romane, va acorda sprijin in cazul in care este necesar si va evalua progresele realizate catre sfarsitul anului 2017", se arata in comunicatul Reprezentantei CE.
Discutii si despre ordonantele cu privire la gratiere si modificarile Codului Penal
Orban a spus ca se asteapta la un raport pozitiv, din care insa nu vor lipsi recomandarile. Intrebat daca se asteapta ca in raport sa apara inclusiv problema ordonantelor de urgenta, aparuta in ultima saptamana, Orban a raspuns: „Categoric da”.
Fostul comisar european a explicat ca raportul este pregatit la nivel tehnic, dar pana la urma, el va fi discutat miercuri in Colegiul Comisarilor, adica intre comisari, si in mod cert vor interveni anumite modificari, care sa aduca la zi „evolutiile sau involutiile din tara noastra”.
Un purtator de cuvant al Comisiei, Margaritis Schinas, a evitat sa vorbeasca marti despre schimbarile din raport, potrivit Ansa, dar a reafirmat angajamentul presedintelui Comisiei Jean Claude-Juncker de a vedea ridicat acest mecanism pana la finalul mandatului sau, in octombrie 2019.
Schinas a precizat ca se implinesc zece ani de la instituirea mecanismului. Insa, raspunzand unei intrebari in acest sens, el a spus ca nu este in masura sa spuna daca acesta va fi ultimul raport MCV.
Mecanismul de Cooperare si Verificare (MCV), impus Romaniei si Bulgariei, monitorizeaza progresele inregistrate de cele doua state membre UE in cadrul unor reforme judiciare si in lupta impotriva coruptiei.
Sofia si Bucurestiul au aceptat MCV, la mijlocul anilor 2000, ca o conditie prealabila aderarii lor la UE, pe 1 ianuarie 2007. Potrivit acestor rapoarte MCV, prezentate anual de CE, Romania a inregistrat in ultimii ani rezultate mai bune decat Bulgaria.
