Într-un discurs în care a citat din Jurnalul lui Mihail Sebastian și a invocat conceptul de „banalitate a răului” al Hannei Arendt, șeful statului a tras un semnal de alarmă: extremismul și revizionismul istoric rămân „tentații reale”, iar discursul instigator la ură începe din nou să fie rostit cu voce tare, atât în România, cât și în Europa.
Mesajul președintelui, prezentat de consilierul Vlad Ionescu la ceremonia de la Cimitirul Evreiesc din Iași, a venit în prezența președintelui Israelului, Isaac Herzog, aflat într-o vizită oficială în România. Nicușor Dan a subliniat că educația rămâne „cea mai puternică formă de prevenție” împotriva repetării unor astfel de tragedii, iar comemorarea nu este doar un gest simbolic de reculegere, ci și „un avertisment” pentru prezent.
„Răul nu începe prin acte de violență extremă”
„Istoria ne arată că răul nu începe prin acte de violență extremă, ci prin tolerarea discriminării, a stereotipurilor și a excluderii”, a spus președintele, adăugând că, la 85 de ani de la atrocități, „avem datoria de a ne pleca frunțile în fața memoriei victimelor și de a reafirma, cu deplină responsabilitate, angajamentul nostru față de adevărul istoric”.
Pogromul de la Iași, din iunie 1941, rămâne una dintre cele mai întunecate pagini ale istoriei României – mii de evrei au fost uciși în stradă, în trenurile morții sau în urma torturii, într-un val de violență antisemită declanșat de autoritățile de atunci. Nicușor Dan a amintit că scriitorul Mihail Sebastian nota atunci, cu durere, că „masacrul de la Iași este o obsesie de care nu scăpăm”.
„Extremismul și revizionismul istoric, tentații reale”
„Într-un context în care discursul instigator la ură începe din nou să fie rostit cu voce tare în spațiul public, atât în România, cât și în Europa, comemorarea de astăzi capătă o semnificație suplimentară. Ea nu mai este doar un gest simbolic de reculegere, ci și un avertisment. Ne reamintește că pericolul nu a dispărut, că extremismul și revizionismul istoric, adesea mascate în formule aparent legitime de discurs public, rămân tentații reale”, a avertizat președintele.
El a salutat progresele României în protejarea drepturilor omului și combaterea antisemitismului, dar a atras atenția că aceste realizări „nu încheie procesul memoriei, ci îl continuă”. Tinerii, a spus el, „trebuie să cunoască adevărul despre Holocaust și despre responsabilitățile care au făcut posibile aceste crime”. Fără cunoaștere, spirit critic și respect față de diversitate, a avertizat Nicușor Dan, o societate nu poate fi rezilientă în fața manipulării și a urii.
„Să nu cădem în capcana banalității răului”
„Împreună, astăzi la Iași, ne angajăm să nu cădem în capcana «banalității răului», concept formulat de Hannah Arendt, și să rămânem vigilenți în fața intoleranței, discriminării și urii”, a mai spus președintele, încheind cu un apel la construirea unei societăți „întemeiate pe adevăr, respect, solidaritate și pace”.
La ceremonia de la Iași, alături de autoritățile române, a fost prezent și președintele Israelului, Isaac Herzog, care urmează să se întâlnească luni cu Nicușor Dan la București.
