Munca „la gri” ar putea fi introdusă în lege, la contravenții. Ce presupune asta
Tot mai mulți români sunt plătiți cu salariul minim pe economie iar numărul lor tot crește de cinci ani.
Această majorare amplifică fenomenul muncii la gri - cum este numită situația în care doar o parte, din venituri sunt declarate. Se întâmplă frecvent în domenii diverse, de la construcții și agricultură, până la avocatură și notariat. Ministerul muncii anunță că 900 de inspectori vor merge în control pe teren.
Munca la gri sau munca declarată parţial este întâlnită mai ales în cazul celor care primesc salariul minim, spun autorităţile.
Larisa Antal, corespondent PROTV: „Numărul românilor care primesc salariul minim pe economie a crescut de 10 ori în ultimii cinci ani. În toată ţara sunt acum 1,6 milioane de angajaţi care primesc aproape 1400 de lei net lunar. În realitate, potrivit Ministerului Muncii, o parte din aceşti oameni ar primi, de fapt, mai mulţi bani în mână. Şi asta pentru că angajatorii prefera să treacă în cartea de muncă doar salariul minim, iar restul sumei să o dea direct angajatului, plătind astfel taxe mai mici.”
Specialist resurse umane: „Nivelul de taxare din România este de 1,6 deci de la net la brut trebuie să punem peste 60% taxe şi atunci evident că există această tentaţie, evident că povara taxelor este una consistentă pentru angajatori.”
Cele mai mici salarii nete sunt în industria ospitalităţii şi în agricultură, respectiv 1800 şi 2000 de lei.
Daniel Mischie, preşedintele HORA: „Zero taxe pe salariul minim pe economie înseamnă că la angajaţi, în loc să ai la cei care lucrează cu 1380 de lei salariu minim pe economie, practic vor încasa 2300 de lei, pentru că, în mare parte, toţi aceşti bani se vor duce către angajaţi.”
Primele controale vor viza firmele din servicii, construcţii, pază, notariat şi avocatură.
Danteș-Nicolae Bratu, inspector general de stat în cadrul Inspecţiei Muncii: „Salariatul, în momentul în care se va merge cu fisa de identificare, va declara salariul pe care îl primeşte în mână. Şi ulterior noi vom confrunta cu ce există în statutul de plată, cu ce există în contractele de muncă şi acolo ne vom da seama dacă se încalcă legea sau nu.”
O soluţie ar fi, spune ministrul muncii, schimbarea legislaţiei prin care angajatorii sunt traşi la răspundere.
Raluca Turcan, ministrul muncii: „Să definim munca subdeclarată, să o introducem contravenţie plătită de către angajator în Codul Muncii, astfel încât omul să aibă responsabilitatea declaraţiilor pe care le face în fata inspectorului muncii.”
Şi munca la negru rămâne în vizorul autorităţilor. Potrivit Ministerului Muncii, inspectorii de muncă au dat de la începutul anului amenzi de peste 51 de milioane de lei, în mare parte pentru munca nedeclarată.
Etichete: codul muncii, munca la negru, raluca turcan,
