Ministrul Agriculturii: Plus de 30% la vânzări după plafonarea adaosului comercial la alimente. Plafonare preț vs. adaos
Plafonarea adaosului comercial la produsele alimentare de bază a condus la o creștere semnificativă a vânzărilor și la reduceri substanțiale ale prețurilor. Cel puțin așa susține ministrul Agriculturii și Dezvoltării Rurale, Florin-Ionuț Barbu.
„Vorbim despre plafonarea adaosului comercial la cele 19 categorii de produse. S-au realizat scăderi ale prețurilor cuprinse între 7% și 33% la produsele pe care noi le-am avut în plafonare. (...) De când a intrat în vigoare plafonarea adaosului comercial, vânzarea produselor a crescut cu 30%", a declarat ministrul Barbu în cadrul evenimentului FoodIntelForum, dedicat industriei agroalimentare, transmite Agerpres.
Ministrul a subliniat diferența esențială dintre plafonarea prețului final și plafonarea adaosului comercial, argumentând că această abordare este mult mai eficientă economic. „S-a dovedit că s-a făcut o greșeală inclusiv în sistemul energetic, pentru că nu trebuie să mergi cu o plafonare a produsului. Plafonarea produsului implică cheltuieli ale statului român, pentru că (...) atunci când este plafonare pe produs, ca stat ai obligativitatea să plătești pierderile înregistrate de către societăți, inclusiv la energie", a explicat oficialul.
Extindere pentru sectorul energetic
Bazat pe succesul acestei măsuri în sectorul alimentar, Barbu propune extinderea modelului și în domeniul energetic: „Am propus și voi propune în continuare plafonarea adaosului comercial de la producătorul de energie până la utilizatori pentru că atunci statul nu va mai trebui să plătească sume cuprinse între patru, cinci sau șase miliarde de lei pe an companiilor care fac doar intermediere și nu sunt producători de energie".
Măsura plafonării adaosului comercial la alimentele de bază a fost introdusă inițial în august 2023 pentru 14 grupe de produse, fiind ulterior extinsă la 19 categorii și prelungită până la 30 iunie 2025. Lista actuală include produse esențiale precum: pâine albă simplă, lapte, brânză telemea, iaurt, făină, mălai, ouă, ulei de floarea-soarelui, carne de pui și porc, legume și fructe proaspete, cartofi, zahăr, smântână, unt și magiun.
Experții în economie consideră că aceste date confirmă eficiența măsurii în protejarea puterii de cumpărare a consumatorilor, într-un context economic dificil marcat de inflație ridicată la nivel european.
