Ministerul Finanțelor a finalizat bugetul pentru 2023. Bani mai mulți pentru Sănătate şi Educaţie
Autoritățile române au terminat legea bugetului pentru anul viitor. Proiectul va fi pus în dezbatere publică marțea viitoare și ar urma să fie adoptat peste câteva zile, în ședința de Guvern.
Potrivit primelor informații, bugetul Apărării va avea cea mai mare creștere, pentru a întări capacitatea armatei de a-și îndeplini misiunile, susțin oficialii români. Bani mai mulți vor mege și la Educație, Sănătate sau Muncă, după ce autoritățile au anunțat măsuri de sprijin pentru vârstnici și persoane vulnerabile.
Cu un război la graniță, bugetul pentru 2023 prevede o alocare de 2,5% din PIB pentru Apărare. Banii vor fi folosiți pentru cumpărarea unor echipamente și tehnologii noi, dar și pentru linii de producție de muniție.
Bani în plus ar urma să primescă și Educația, unde bugetul ar urma să se ridice la 3,3 – 3,4% din PIB, dar sume mai mari vor ajunge și la Sănătate. Un buget generos va fi și la Muncă, după ce au fost anunțate o serie de măsuri de sprijin.
De anul viitor, salariul minim ar urma să crească la trei mii de lei brut, iar alocațiile pentru copii să fie indexate cu rata inflației. Acum, pentru alocații, statul plătește peste 12 miliarde de lei, iar anul viitor cheltuielile vor fi cu 5% mai mari. Plățile vor crește cu 10% și la pensii, după majorarea punctului de pensie. În prezent, bugetul se ridică la peste 112 miliarde de lei. În plus, tot pentru pensionari, autoritățile vor acorda un sprijin financiar, în funcție de venituri. Sunt promise ajutoare financiare de 1.000 de lei, 800 și 600 de lei. Sumele se vor plăti în două tranșe și vor veni tot de la bugetul de stat, a anunțat Ministrul Muncii, Marius Budăi, pentru interviurile Știrilor PRO TV.
Marius Budăi, ministrul Muncii: „Avem, în total, pentru aceste măsuri, patru miliarde de lei. 4,3 milioane, pensionari, vorbim și de copiii urmași ai celor decedați, pensiile de urmași, pensiile de invaliditate, pensiile anticipate, anticipată parțială, limită de vârstă”.
Pe de altă parte, toți pensionarii trecuți de 60 de ani și cu pensii mai mici de două mii de lei, vor primi un sprijin de 1.400 de lei pentru plata facturilor la energie. Banii se vor acorda în două tranșe și vor veni din fonduri europene. Tot cu bani europeni vor fi alimentate și cardurile de cumpărări în valoare de 250 de lei, acordate persoanelor cu venituri mai mici de 1.700 de lei.
Cu toate acestea, oficialii care se ocupă de banii țării vor să reducă diferența dintre venituri și cheltuieli. Deficitul bugetar ar urma să scadă la 4,4%, de la 5,7% cât este în acest an. Asta înseamnă, spun economiștii, investiții mai mici în proiecte de infrastructură.
Radu Ciobanu, profesor de Economie la Academia de Studii Economice din București: „Ar trebui să avem o politică economică prudentă, o politică fiscal bugetară prudentă, ca într-un termen rezolnabil, să reducem acest deficit bugetar cât mai mult, pentru că cheltuielile mai mari decât venituri înseamnă surse suplimenatare de a finanța și, pe de-o parte, ca să poți să aduni mai mulți bani la bugetul de stat, poți să crești fiscalitatea, ceea ce nu este de dorit sau varianta a doua să te împrumuți”.
Cât despre creșterea economică, atât de importantă pentru investițiile unui stat, avansul a încetinit pe final de an, pe fondul scăderii consumului și activității industriale.
Anul 2022 îl vom termina cu o creștere economică de 4,6% din PIB, au anunțat autoritățile. Însă, anul viitor, ar urma să avem, potrivit datelor Comisiei de Prognoză, o creștere economică de 2,8%. O creștere economică de cel mult 1,8% pentru 2023 este și previziunea economică de toamnă a Comsiei Europene. Să nu uităm, însă că, în țara noastră, creșterea economică se bazează pe consum, care a scăzut în luna septembrie, arată datele INS. Cele mai mari scăderi sunt la alimente, unde consumul a fost mai mic cu peste 8 procente. Scăderi s-au văzut și la carburanți, dar și la produsele nealimentare.
Cristian Năsulea, economist: „O susținere a creșterii economice de anul viitor de către sectorul construcțiilor, ori în momentul de față nu mai suntem la fel de optimiști pe partea aceasta, pentru că există diverși factori care să ducă la o scădere în zona imobiliară destul de mare, încât să nu mai avem același impact”.
La nivel European, toate statele au în față doi ani grei. Multe țări se apropie de recesiune, printre care și Germania, motorul Europei.
Etichete: buget, ministerul finantelor,
