Medicii de familie vor fi plătiți pentru monitorizarea pacienților COVID la domiciliu. Câți bani primesc

O misiune deloc ușoară, susțin mulţi doctori de familie, care trebuie să stabilească dacă un pacient trebuie trimis la testare sau are doar o răceală. Ei spun că le-ar fi de folos anumite dispozitive medicale, prin care să poată consulta bolnavii, de la distanță, așa cum se întâmplă în alte țări.

Noile măsuri au menirea să degreveze sistemul medical de urgenţă, dar cresc răspunderea medicilor de familie. În România, spre deosebire de alte ţări europene, nu există consultaţie la distanţă. Medicii vor decide doar pe baza unor întrebări care e tratamentul bolnavilor şi când e cazul să fie trimişi la spital.

Sandra Alexiu, preşedintele Asociației Medicilor de Familie Bucuresti-Ilfov: „Probabil că una dintre condiţiile care va impune evaluarea va fi dispneea, pentru că asta e un semn că s-a instalat o pneumonie, o afectare a plămânului, evident nu putem ca fiecare pacient să aibă acasă un pulsoximetru, cu care să-şi verifice la deget saturaţia, deşi ar fi ideal, în alte ţări persoanelor care au fost pozitive li s-a pus la dispoziţie un kit, acolo unde sunt izolaţi, care conţine şi un pulsoximetru.”

Autorităţile bâjbâie, sistemul de sănătate e tot mai aglomerat şi de doctorii de familie depinde dacă, de exemplu, un infectat cu simptome uşoare, sau fără, poate trece drept un pacient cu o banală răceală, fără să mai fie testat şi izolat.

De noi depinde să ne protejăm cât mai bine, mai ales atunci când ieşim în comunitate. Măsurile de protecție impuse prin lege sunt tot mai des ignorate, deşi agenţii economici au obligaţii clare, pe care ar trebui să le respecte.

Imediat după ce am ieşit din starea de urgenţă, pe 15 mai, ministerele sănătăţii şi cel al afacerilor interne au emis un ordin care prevede ca "Pe durata stării de alertă se instituie obligativitatea instituțiilor și autorităților publice, operatorilor economici și profesioniștilor de a organiza activitatea astfel încât să se asigure la intrarea în sediu efectuarea triajului epidemiologic și dezinfectarea obligatorie a mâinilor".

Dezinfectantul de uz public lipsește chiar și în unele farmacii

Dacă unele magazine mari, au circuite separate cu intrare şi ieşire, cu dezinfectant chiar de la primul pas pe sensul de acces, în alte spaţii comerciale dezinfectanţii lipsesc. Apar în peisaj doar atunci când cineva cere şi cel mai probabil e vorba de sticlele personale ale vânzătorilor.

„Mă ajutaţi cu dezinfectant, vă rog? Da, uitaţi, vă pun la dispoziţie.
-Mai bine îl lăsaţi acolo, la intrare, la uşă…" sunt scenele dintr-un magazin.

În alte magazine oamenii intră, pun mâna pe marfă, probează haine şi abia când să facă plata produselor, la casă, au şansa să se dezinfecteze.

„Mă uitam că dezinfectant, mă ajutaţi vă rog?
La casă, doar aici la casă, este…"

În alte ţări se pune accent de luni de zile pe numărul maxim de persoane care au voie să intre concomitent într-un magazin. La micile buticuri, de exemplu, nu au voie mai mult de 3 clienţi. S-a ţinut cont de acest aspect şi în România: în mai, prima lună de la ieşirea din starea de urgenţă, când au fost redeschise spaţiile comerciale. În prezent, însă, deşi numărul infectărilor zilnice este şi de 8 ori mai mare ca în primăvară, astfel de măsuri sunt o raritate.

Probleme apar şi la unele instituţii, sau la farmacii, precum în dialogul de mai jos.

-Mă scuzaţi, dezinfectant nu este?
-Este.
-Nu este, e gol!
-Nu trebuia să fie umplut?

Împuterniciţi să constate contravenții și să aplice sancțiuni sunt agenţii şi ofiţerii de poliţie, subofiţerii şi ofiţerii de jandarmi, dar şi poliţiştii locali. Iar amenda este de la 500 la 2500 de lei.

Poliţiştii le recomandă cetăţenilor să îi sesizeze dacă văd că agenţii economici nu respectă legea.

Articol recomandat de sport.ro

Jutta Leerdam a luat o decizie radicală: ”Îmi urmez instinctele”