Mașinile nu sunt mai puțin poluante ca acum 12 ani, în pofida limitărilor impuse industriei auto. Raportul Curții de Conturi
Obiectivele reducerii emisiilor de CO2 generate de mașini nu pot fi atinse în lipsa unor condiții prealabile, arată Curtea de Conturi Europeană într-un raport publicat miercuri.
Majoritatea autoturismelor de pe drumurile din UE emit în continuare aceeaşi cantitate de CO2 ca în urmă cu 12 ani, în pofida ambiţiilor îndrăzneţe şi a cerinţelor stricte. Vehiculele electrice pot ajuta UE să se apropie de realizarea obiectivului de a avea un parc auto cu zero emisii, dar Curtea de Conturi Europeană avertizează în raportul său că trebuie accelerate eforturile în acest sens, transmite Agerpres.
Regulamentul privind emisiile de CO2 generate de autoturisme a stabilit, începând din 2010, un obiectiv la nivelul întregului parc de vehicule al UE pentru media emisiilor de CO2 produse de autoturismele nou înmatriculate. În plus, fiecare producător - care este obligat să declare emisiile de CO2 ale vehiculelor pe certificatele de conformitate - trebuie să plătească o primă pentru emisiile suplimentare dacă nu îndeplineşte obiectivele privind emisiile specifice. Ambiţiile au crescut în timp. La momentul actual se deschide perspectiva obiectivului de a ajunge la emisii zero până în 2035, precizează Curtea într-un comunicat.
„Revoluţia verde a UE nu poate avea loc decât dacă numărul vehiculelor poluante se reduce semnificativ, dar provocarea este uriaşă. O reducere reală şi tangibilă a emisiilor de CO2 ale autoturismelor este imposibilă atât timp cât predomină motoarele cu ardere internă, dar trebuie avut în vedere totodată că electrificarea parcului auto al UE este un demers de proporţii", a declarat Pietro Russo, membrul Curţii care a coordonat auditul.
În anii 2010, producătorii de automobile au exploatat lacunele de la nivelul cerinţelor de testare pentru a obţine o reducere a emisiilor în laborator. Decalajul faţă de emisiile reale, adică în condiţii de circulaţie, era enorm. Având în vedere acest lucru, dar şi ca urmare a scandalului "Dieselgate", în septembrie 2017 a devenit obligatoriu un nou ciclu de încercare în laborator, care reflectă mai bine condiţiile reale de conducere. Astfel, s-a redus în mod eficace (dar nu s-a eliminat) decalajul dintre emisiile de laborator şi cele generate în condiţii reale de conducere.
Emisiile reale provenite de la autoturismele convenţionale - care în continuare reprezintă aproape trei sferturi din înmatriculările de vehicule noi - nu au scăzut, observă auditorii. În ultimul deceniu, emisiile autoturismelor diesel au rămas constante, în timp ce emisiile automobilelor pe benzină au scăzut neglijabil (-4,6 %). Progresul tehnologic în ceea ce priveşte eficienţa motoarelor este mai mult decât contrabalansat de creşterea masei vehiculelor (aproximativ +10 % în medie) şi a puterii motoarelor (+25 % în medie).
Acelaşi lucru este valabil şi în cazul autoturismelor hibride, ale căror emisii de CO2 generate în condiţii reale de conducere tind să fie mult mai mari decât cele înregistrate în laborator. În încercarea de a reflecta mai bine situaţia reală, se vor ajusta proporţiile în care sunt utilizate motorul electric şi cel cu ardere, dar numai începând din 2025. Până atunci, vehiculele hibride reîncărcabile vor continua să fie tratate ca vehicule cu emisii scăzute, în beneficiul producătorilor de autoturisme. Şi tot până atunci, aceştia vor continua să aplice unele dintre dispoziţiile introduse în Regulamentul privind emisiile de CO2, care le-au permis să economisească, numai în 2020, aproape 13 miliarde de euro sub formă de prime pentru emisiile suplimentare.
Doar vehiculele electrice au dus la scăderea ratelor de emisie
În opinia auditorilor UE, scăderea înregistrată în ultimii ani a mediei emisiilor de CO2 generate în condiţii de circulaţie a fost posibilă numai datorită vehiculelor electrice (care, de la 1 vehicul la 100 de înmatriculări de autoturisme noi în 2018, au ajuns la aproape 1 la 7 în 2022). Drumul este însă plin de hopuri, UE confruntându-se cu dificultăţi semnificative în accelerarea adoptării vehiculelor electrice.
Primul obstacol care trebuie depăşit este accesul la materii prime pentru a construi suficiente baterii, după cum s-a subliniat într-un raport recent al Curţii. Anterior, auditorii UE şi-au exprimat îngrijorarea şi cu privire la infrastructura de încărcare inadecvată: 70 % din totalul încărcătoarelor de baterii auto din UE sunt concentrate în doar trei ţări (Ţările de Jos, Franţa şi Germania). Nu în ultimul rând, preţul este un factor decisiv: având în vedere costurile iniţiale mai ridicate ale autoturismelor electrice, consumatorii ar putea prefera să îşi păstreze mai mult timp vechile vehicule poluante.
Deşi UE a reuşit să reducă emisiile de gaze cu efect de seră în multe domenii în ultimii 30 de ani, emisiile de CO2 din sectorul transporturilor au continuat să crească. În 2021, acestea au reprezentat 23 % din totalul emisiilor de gaze cu efect de seră din UE, autoturismele fiind responsabile pentru mai mult de jumătate din acest procent. Producătorii pot reduce emisiile de CO2 prin fabricarea de autoturisme care consumă mai puţin combustibil (precum motorină sau benzină), prin fabricarea de vehicule cu emisii zero (cum ar fi automobilele electrice) sau prin combinarea celor două tehnologii (sub forma vehiculelor electrice hibride reîncărcabile).
Regulamentul de stabilire a standardelor de performanţă privind emisiile de CO2 pentru autoturismele noi este principalul act legislativ al UE pentru reducerea acestor emisii generate de autoturismele noi. El a fost adoptat în 2009 şi a fost modificat semnificativ în 2019. În sensul regulamentului, emisiile de CO2 ale unui autoturism se bazează pe măsurători efectuate în condiţii standardizate într-un laborator, şi nu pe emisiile măsurate în circulaţie.
Etichete: emisii, industria auto, myimpact, poluare,
