Martor în dosarul de la Spitalul Pantelimon: Una dintre doctoriţe, „dezamagită” dacă pacienții nu mureau în scurt timp

Detalii şocate ies la iveală, din declaraţiile date de unii martori, despre modul în care cei doi medici ATI de la Spitalul Sfântul Pantelimon îi tratau pe pacienţii despre care considera că nu mai au șanse de supravieţuire.

Un martor a povestit că una dintre doctoriţe era „surprinsă şi dezamăgită” atunci când pacienţii cărora le scădea doza de noradrenalină nu mureau în timp scurt.

„Din declaraţiile martorilor a rezultat că inculpata ... verifica în mod repetat ca dispoziţiile sale să fie duse la îndeplinire, în sensul menţinerii dozei scăzute de noradrenalină pacienţilor aflaţi în stare critică până la momentul decesului acestora, fiind surprinsă şi dezamagită când acest lucru nu se întâmpla într-un timp scurt. Acesta este motivul pentru care …. au declarat că le era mai greu să ţină pacienţii în viaţă pe tura inculpatei ... decât pe cea a inculpatei ..., aceasta din urmă neurmărind eficienţa dispoziţiilor sale în acest sens. Inculpata ... avea grijă ca pentru pacienţii cărora le scăzuse brusc rata de noradrenalină, dacă aceştia nu intrau in stop cardio-respirator până la ora de vizită, să o modifice înapoi la valorile normale, conform fişelor de observaţie, astfel încât aparţinătorii care deţineau cunoştinţe medicale, să nu observe modificările operate de aceasta. După terminarea vizitei, inculpata ... revenea în salon şi modifica înapoi la valori minime rata de administrare a noradrenalinei”, se arată în încheierea de şedinţă prin care Tribunalul Bucureşti a emis mandat de arestare pe numele celor doi medici.

Din acelaşi document reiese că nu doar cantitatea de noradrenalină era modificată, ci şi alte substanţe care îi ţineau pe pacienţi în viaţă.

Citește și

Fostul ministru al Sănătății Nelu Tătaru, despre cazul Pantelimon: ”Nu avem dreptul de a decide să încheiem viața”

„Din declaraţia martorului ... a mai rezultat că inculpata ... a ajustat inclusiv parametrii ventilatoarelor la valori sub 30, chiar 10, la pacienţi aflaţi în stare foarte gravă, unde, de regulă, medicii setau parametrii la valori de peste 50”, se mai arată în documentul citat.

Conform instanţei „s-a apreciat de către martori că motivul pentru care inculpatele procedau în acest fel era de a se pune bine cu conducerea (secţiei, spitalului) prin detensionarea situaţiei existente între ATI şi UPU”.

Tribunalul Bucureşti, despre cele două doctoriţe de la Spitalul Sfântul Pantelimon

Tribunalul Bucureşti susţine că, având în vedere profesia lor, cele două doctoriţe cunoşteau efectele medicamentului şi „puteau oricând să intervină şi să salveze viaţa victimei, ceea ce însă nu au făcut”.

În încheierea de şedinţă prin care a decis arestarea preventivă a celor două doctoriţe, Tribunalul Bucureşti notează că „pe de o parte, judecătorul reţine că în cauză există probe (indiciile temeinice nefiind suficiente, conform art. 223 alin. (2) C. proc. pen.), în accepţiunea art. 97 alin. (1) C. proc. pen., din care rezultă suspiciunea rezonabilă că inculpatele ... şi ... sunt prezumtivele autoare ale infracţiunilor pentru care sunt cercetat”.

Conform documentului citat, „probatoriul administrat până la acest moment procesual (al formulării propunerii de arestare – n.r.) în cursul urmăririi penale justifică suspiciunea rezonabilă că”, cele două doctoriţe au scăzut doza de nordadrenalină pacientului de 54 de ani, aflat în stare foarte gravă, fapt care a dus la decesul acestuia.

„Inculpatele au săvârşit faptele cu premeditare, întrucât prin prisma profesiei lor – medici specialişti ATI, cunoşteau efectele noradrenalinei (faptul că această substanţă este esenţială menţinerii unei tensiuni arteriale optime), precum şi consecinţele lipsei ei, iar prin reducerea dozei de noradrenalină au declanşat lanţul cauzal care a dus la deces, iar pe tot parcursul procesului (pentru că decesul nu survine imediat) inculpatele puteau oricând să intervină şi să salveze viaţa victimei, ceea ce însă nu au făcut”, se arată în încheierea de şedinţă.

Judecătorul reţine că la momentul luării măsurii arestării preventive nu este necesar să existe probe suficiente pentru a se formula o acuzaţie complet, iar aceste date „nu trebuie să aibă aceeaşi forţă ca cele necesare pentru a justifica o condamnare pe fondul cauzei”.

Articol recomandat de sport.ro

GALERIE FOTO Emma Răducanu, desemnată cea mai atractivă jucătoare de tenis din lume!