Martor în dosarul de la Spitalul Pantelimon: Una dintre doctoriţe, „dezamagită” dacă pacienții nu mureau în scurt timp

×
Publicitate

Una dintre doctoriţele suspectate de omor în dosarul care vizează decesul unui pacient la Spital Sfântul Pantelimon „verifica în mod repetat ca dispoziţiile sale să fie duse la îndeplinire”.

Detalii şocate ies la iveală, din declaraţiile date de unii martori, despre modul în care cei doi medici ATI de la Spitalul Sfântul Pantelimon îi tratau pe pacienţii despre care considera că nu mai au șanse de supravieţuire.

Un martor a povestit că una dintre doctoriţe era „surprinsă şi dezamăgită” atunci când pacienţii cărora le scădea doza de noradrenalină nu mureau în timp scurt.

„Din declaraţiile martorilor a rezultat că inculpata ... verifica în mod repetat ca dispoziţiile sale să fie duse la îndeplinire, în sensul menţinerii dozei scăzute de noradrenalină pacienţilor aflaţi în stare critică până la momentul decesului acestora, fiind surprinsă şi dezamagită când acest lucru nu se întâmpla într-un timp scurt. Acesta este motivul pentru care …. au declarat că le era mai greu să ţină pacienţii în viaţă pe tura inculpatei ... decât pe cea a inculpatei ..., aceasta din urmă neurmărind eficienţa dispoziţiilor sale în acest sens. Inculpata ... avea grijă ca pentru pacienţii cărora le scăzuse brusc rata de noradrenalină, dacă aceştia nu intrau in stop cardio-respirator până la ora de vizită, să o modifice înapoi la valorile normale, conform fişelor de observaţie, astfel încât aparţinătorii care deţineau cunoştinţe medicale, să nu observe modificările operate de aceasta. După terminarea vizitei, inculpata ... revenea în salon şi modifica înapoi la valori minime rata de administrare a noradrenalinei”, se arată în încheierea de şedinţă prin care Tribunalul Bucureşti a emis mandat de arestare pe numele celor doi medici.

Din acelaşi document reiese că nu doar cantitatea de noradrenalină era modificată, ci şi alte substanţe care îi ţineau pe pacienţi în viaţă.

„Din declaraţia martorului ... a mai rezultat că inculpata ... a ajustat inclusiv parametrii ventilatoarelor la valori sub 30, chiar 10, la pacienţi aflaţi în stare foarte gravă, unde, de regulă, medicii setau parametrii la valori de peste 50”, se mai arată în documentul citat.

Conform instanţei „s-a apreciat de către martori că motivul pentru care inculpatele procedau în acest fel era de a se pune bine cu conducerea (secţiei, spitalului) prin detensionarea situaţiei existente între ATI şi UPU”.

Tribunalul Bucureşti, despre cele două doctoriţe de la Spitalul Sfântul Pantelimon

Tribunalul Bucureşti susţine că, având în vedere profesia lor, cele două doctoriţe cunoşteau efectele medicamentului şi „puteau oricând să intervină şi să salveze viaţa victimei, ceea ce însă nu au făcut”.

În încheierea de şedinţă prin care a decis arestarea preventivă a celor două doctoriţe, Tribunalul Bucureşti notează că „pe de o parte, judecătorul reţine că în cauză există probe (indiciile temeinice nefiind suficiente, conform art. 223 alin. (2) C. proc. pen.), în accepţiunea art. 97 alin. (1) C. proc. pen., din care rezultă suspiciunea rezonabilă că inculpatele ... şi ... sunt prezumtivele autoare ale infracţiunilor pentru care sunt cercetat”.

Conform documentului citat, „probatoriul administrat până la acest moment procesual (al formulării propunerii de arestare – n.r.) în cursul urmăririi penale justifică suspiciunea rezonabilă că”, cele două doctoriţe au scăzut doza de nordadrenalină pacientului de 54 de ani, aflat în stare foarte gravă, fapt care a dus la decesul acestuia.

„Inculpatele au săvârşit faptele cu premeditare, întrucât prin prisma profesiei lor – medici specialişti ATI, cunoşteau efectele noradrenalinei (faptul că această substanţă este esenţială menţinerii unei tensiuni arteriale optime), precum şi consecinţele lipsei ei, iar prin reducerea dozei de noradrenalină au declanşat lanţul cauzal care a dus la deces, iar pe tot parcursul procesului (pentru că decesul nu survine imediat) inculpatele puteau oricând să intervină şi să salveze viaţa victimei, ceea ce însă nu au făcut”, se arată în încheierea de şedinţă.

Judecătorul reţine că la momentul luării măsurii arestării preventive nu este necesar să existe probe suficiente pentru a se formula o acuzaţie complet, iar aceste date „nu trebuie să aibă aceeaşi forţă ca cele necesare pentru a justifica o condamnare pe fondul cauzei”.

Articol recomandat de sport.ro
„S-au făcut de râs în fața întregii lumi!” Rușii ironizează France Football după nominalizările la Balonul de Aur
„S-au făcut de râs în fața întregii lumi!” Rușii ironizează France Football după nominalizările la Balonul de Aur
Citește și...
Victimele hărțuirii sexuale vor putea depune plângeri fără a-și dezvălui identitatea. Legea va fi schimbată

Victimele hărțuirii și agresiunii sexuale vor putea face sesizări și în mod anonim. Este decizia luata miercuri de guvern.

Alertă în Sibiu. Sute de găini moarte, descoperite în mai multe localități

Câteva sute de găini moarte au fost descoperite miercuri în mai multe localități din Sibiu. Păsările erau aruncate în coșuri de gunoi și pe marginea drumului, iar autoritățile vor să afle acum dacă erau bolnave.

 

Copiii din Galați se joacă printre șobolani în parcuri. Primăria anunță că va face deratizare și va instala capcane

Invazie de șoareci într-un loc de joacă din Galați. Locatarii unui cartier de la periferia orașului au atras atenția autorităților că, într-un parc, printre picioarele copiilor se plimbă nestingherite numeroase rozătoare.  

Recomandări
Salariile au crescut, dar românii rămân mult în urma Europei. O familie cu doi copii câștigă doar 29.000 de euro pe an

Deși România a avut una dintre cele mai rapide creșteri salariale din Uniunea Europeană în ultimii ani veniturile nu au ținut pasul cu scumpirile.

PRO TV face un anunț de 10! Nadia Comăneci se alătură juriului „Românii au talent”. „Mă bucur enorm”

Într-o emisiune de 10, în fața unui public de 10, o personalitate care a făcut din 10 un simbol al perfecțiunii, pornește în căutarea unor concurenți de 10! 

Creatorii inteligenței artificiale vorbesc despre extincția speciei umane. ”Riscăm să fim șterși de pe fața Pământului”

Pe măsură ce se perfecționează, inteligența artificială riscă nu atât să elimine specia umană, cât, mai degrabă, să creeze riscuri tot mai mari pentru infrastructura critică, de la transporturi și comerț până la energie ori sănătate.